Asociaţie de magistraţi cere demisia şefei DIICOT. O acuză că vrea să îngroape dosarul “10 august”
Giorgiana Hosu (realitatea.net)
Asociaţia “Iniţiativa pentru Justiţie” a transmis într-un comunicat că, în cazul în care redeschiderea dosarului “10 august” o vizează şi pe Carmen Dan, fosta şefă a Ministerului de Interne în timpul acelor evenimente, atunci această mişcare ar trebui făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi nu de Curtea de Apel Bucureşti, aşa cum a cerut DIICOT.
Totodată, Asociaţia a criticat faptul că DIICOT nu a precizat în anunţul său dacă redeschiderea urmăririi penale se referă şi la presupuse fapte ale ministrului Carmen Dan, cercetate in rem sau pentru care s-au formulat cel puţin plângeri sau denunţuri.
Asociaţia acuză DIICOT că are intenţia de a tergiversa cauza prin “plimbarea” dosarului de la o instanţă la alta, prin declinări şi eventual conflicte de competenţă, în scopul întârzierii tragerii la răspundere a vinovaţilor sau chiar al intervenţiei prescripţiei până la soluţionarea definitivă a cauzei, şi de a “omorî” dosarul, prin redeschiderea urmăririi penale de către o instanţă necompetentă.
Mai mult, “Iniţiativa pentru Justiţie” a făcut un nou apel ministrului Justiţiei pentru a da dovadă că este un profesionist al dreptului şi pentru a declanşa imediat procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DIICOT, Georgiana Hosu, pe care, de altfel, o acuză de incompetenţă profesională.
Reamintim că, marţi, Giorgiana Hosu, a anunţat redeschiderea urmăririi penale în cazul şefilor Jandarmeriei din dosarul “10 august”. Potrivit unui comunicat remis Epoch Times România, şefa DIICOT a decis infirmarea soluţiei de clasare sub aspectul săvârşirii de către Laurenţiu Cazan, Chirică Mihai şi Sebastian Cucoş a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
Redăm comunicatul integral al Asociaţia “Iniţiativa pentru Justiţie”:
Conform comunicatului DIICOT, ordonanţa procurorului-şef al DIICOT prin care s-a dispus infirmarea parţială a soluţiei de clasare date în dosarul numărul 2122/D/P/2019, cunoscut sub numele „10 August”, „a fost înaintată Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti în vederea confirmării, potrivit disp. art. 335 alin. 4 C.P.P.”
Cu toate acestea, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti nu este competent să redeschidă urmărirea penală pentru că, potrivit art. 54 C.P.P., competenţa sa este legată de competenţa instanţei la care funcţionează, or, în nicio situaţie, Curtea de Apel Bucureşti nu ar putea fi competentă să judece infracţiunile care fac obiectul redeschiderii urmăririi penale.
Astfel, ţinând cont că în comunicatul DIICOT nu se precizează dacă redeschiderea urmăririi penale se referă şi la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN, cercetate in rem sau pentru care s-au formulat cel puţin plângeri sau denunţuri, rezultă că sunt posibile două situaţii:
1. Redeschiderea urmăririi penale se referă şi la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN – situaţie în care instanţa competentă este, potrivit art. 40 alin. (1) C.P.P. , Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
2. Redeschiderea urmăririi penale nu se referă şi la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN – situaţie în care instanţa competentă este, potrivit art. 44 alin. (1), (3) (4) şi (5) C.P.P., Tribunalul Bucureşti, ca instanţă civilă competentă teritorial egală în grad cu instanţa militară care ar fi fost competentă să judece făptuitorii militari, dacă în cauză nu ar fi fost cercetaţi şi făptuitori civili. Pentru a se ajunge la această concluzie s-a ţinut cont de următoarele:
– instanţa competentă material să judece infracţiunile enumerate în comunicatul DIICOT atunci când sunt săvârşite doar de civili este judecătoria, conform art. 35 C.P.P. întrucât aceste infracţiuni nu sunt date în competenţa altor instanţe;
– făptuitorii civili nu exercitau funcţii care să atragă competenţa după calitatea persoanei a vreunei instanţe superioare în grad judecătoriei;
– instanţa competentă să judece infracţiunile enumerate în comunicatul DIICOT săvârşite de militari până la gradul de colonel inclusiv (cum este cazul în cauza „10 August”) este tribunalul militar, potrivit art. 37 alin. (1) C.P.P., întrucât aceste infracţiuni nu sunt date în competenţa altor instanţe;
– tribunalul militar este mai înalt în grad decât judecătoria;
– instanţa civilă egală în grad cu tribunalul militar este tribunalul;
– tribunalul competent teritorial este Tribunalul Bucureşti.
În aceste condiţii, singurele explicaţii posibile pentru înaintarea dosarului către Curtea de Apel Bucureşti sunt:
1. Incompetenţa profesională a procurorului-şef al DIICOT, Hosu Georgiana, cu privire la care Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” a atras atenţia în repetate rânduri Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui României şi ministrului Justiţiei, cu referiri atât la dosarele „Caracal” şi „10 August”, cât la rezultatele dezastruoase ale DIICOT în sfera combaterii traficului de persoane.
2. Intenţia de tergiversare a cauzei, prin „plimbarea” dosarului de la o instanţă la alta, prin declinări şi eventual conflicte de competenţă, în scopul întârzierii tragerii la răspundere a vinovaţilor sau chiar al intervenţiei prescripţiei până la soluţionarea definitivă a cauzei.
3. Intenţia de „omorâre” a dosarului, prin redeschiderea urmăririi penale de către o instanţă necompetentă, aspect care ar putea fi invocat de oricare dintre persoanele care ar fi, într-un final, trimise, eventual, în judecată, ca urmare a redeschiderii urmăririi penale, cu consecinţa anulării tuturor actelor de urmărire penală ulterioare redeschiderii. În acest sens, este izbitoare asemănarea cu situaţia din dosarul „Romgaz”, în care ÎCCJ a anulat probele autorizate de o instanţă necompetentă şi strânse de DIICOT sub conducerea actualei condamnate Bica Alina, ajutată de actuala şefă a direcţiei, Hosu Georgiana.
Apreciem că indiferent dacă este vorba de incompetenţă profesională sau de un mod de operare intenţionat, este inacceptabil ca la nivelul conducerii „Parchetului Anti-Mafia” să se se emită acte cu nesocotirea flagrantă a normelor de competenţă a instanţelor judecătoreşti a căror încălcare este sancţionată cu nulitatea şi este deosebit de grav că un astfel de act a fost emis, potrivit comunicatului DIICOT, în dosarul cu cel mai mare impact social din ultimii 20 de ani.
Pentru aceste motive, facem apel, încă o dată, la ministrul Justiţiei, să dea dovadă că este un profesionist al dreptului care înţelege implicaţiile juridice ale aspectelor semnalate şi să declanşeze imediat procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DIICOT.
