Asociaţia Procurorilor arată cum îi va afecta modificarea Codurilor Penale pe cetăţeni

Românii nu vor mai fi protejaţi - sau, vor fi mult mai slab protejaţi - în faţa infractorilor, căci parlamentarii puterii se pregătesc să-i lase pe procurori fără instrumentele pentru identificarea şi pedepsirea infractorilor, reiese dintr-o serie de exemple date de magistraţi.
Justiţia
Justiţia (Captură web)

Asociaţia Procurorilor din România a întocmit o broşură în care arată, negru pe alb, cum vor afecta modificările Codului penal şi Codului de procedură penală activitatea procurorilor.

Broşura dă exemple despre ce s-ar întâmpla dacă viitoarea formă a legii va interzice comunicările publice privind amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime, va institui un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal, precum şi faptul că arestarea preventivă nu va mai fi permisă, relatează digi24.ro.

Cazul unei crime:

„O crimă are loc într-un oraş din România. Cadavrul este găsit secţionat, iar părţi din el lipsesc. Nimic nu indică autorul. Se deschide dosar penal şi se încearcă identificarea făptuitorului.

Peste o săptămână, într-un alt oraş din acelaşi judeţ are loc o crimă asemănătoare. Aceleaşi împrejurări. Aceleaşi părţi ale corpului care lipsesc. Singurele informaţii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat şi un bărbat văzut în preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta părea a şchiopăta puţin.

Pentru a înainta ancheta, organele de cercetare penală ar dori să dea publicităţii anumite amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime.

Totuşi, dacă ar face asta, ar comite o infracţiune conform noilor reglementări.

În plus, dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiţi, conform noilor modificări să claseze cauza, deşi infracţiunile contra vieţii sunt imprescriptibile.”

Forma actuală a legii care permite comunicarea publică:

Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie

(1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.

(2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Forma modificată care interzice orice fel de comunicare:

La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins:

”(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale.

Forma actuală a legii care permite continuarea cercetărilor până este identificat autorul:

Art. 153

Prescripţia răspunderii penale

(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.

(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:

a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;

b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.

(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.

Art. 305 Începerea urmăririi penale

”(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”

Forma modificată care obligă procurorul să dispună clasarea după un an:

La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) În toate celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei”