Asociaţia La Blouse Roumaine: ”Este nevoie de o lege a iei”

Este nevoie de o formă de protecţie şi promovare a iei ca bun cultural. Prin reglementare, ar putea fi create branduri locale, iar comunităţile locale creative ar fi revitalizate, a susţinut directorul Asociaţiei ”IA-La Blouse roumaine” în cadrul unei mese rotunde, găzduite de MAE.
Ia, sărbătorită şi în România
Ia, sărbătorită şi în România (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Monica Moisin a arătat în cadrul dezbaterii „Ia, brand de ţară al României. De la identitate naţională la identitate culturală”, organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe, că drepturile de proprietate culturală şi intelectuală trebuie protejate.

Ea s-a referit la Convenţia de protecţie şi promovare a expresiilor culturale la care România a aderat cu 10 ani în urmă şi a arătat că în prezent ia este încadrată ca bun de patrimoniu imaterial. Totuşi materialitatea acesteia şi lipsa unui cadru legal pune problema plagiatului şi contrafacerii, ca încălcare a dreptului de proprietate intelectuală şi culturală, care nu pot fi combătute. ”Chiar şi în magazinele artizanale, care ar trebui să vândă produse autentice şi corect lucrate, există produse de import, ceea ce este o inducere flagrantă în eroare a consumatorilor. Neavând o reglementare, nu există sancţiuni. În plus,transmiterea cunoaşterii legate de fabricarea iei din generaţie în generaţie se pierde în lipsa unui cadru reglementat de protecţie”, a precizat avocata.

”Sunt foarte mulţi români care nu fac diferenţa între ia autentică şi cea de la metrou. Şi preţul este un factor de diferenţă şi este trist pentru că este o vânzare ieftină a identităţii noastre. Când ne pierdem identitatea, nu mai avem nimic”, a adăugat Monica Moisin.

În opinia ei, soluţia este introducerea unui sistem de certificare, împărţirea în ii de patrimoniu şi de inspiraţie, şi a unui organism transparent public-privat, un Institut al IEI, care să se ocupe de gestiunea dreptului de proprietate culturală-intelectuală şi de cercetare şi certificare. ”Noi avem marele avantaj că ia este validată la nivel internaţional, nu doar în industria modei, unde modele preluate de inspiraţie acum beneficiază de protecţie în sfera dreptului de proprietate intelectuală, pe când ia în sine nu are o asemenea protecţie”, a mai adăugat directorul executiv al La Blouse Roumaine.

Referitor la includerea iei pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO, Monica Moisin a arătat că aceasta vizează nu atât introducerea obiectului în sine, ci ansamblul creativ – structura şi tehnica de cusut.

Chiar şi în magazinele artizanale, care ar trebui să vândă produse autentice şi corect lucrate, există produse de import, ceea ce este o inducere flagrantă în eroare a consumatorilor. Neavând o reglementare, nu există sancţiuni.

La rândul ei, Andreea Tănăsescu, preşedintele La Blouse Roumaine, a vorbit despre cum a apărut La Blouse Roumaine, prima comunitate online dedicată IEI, simbol al culturii identitare româneşti. Născută pe Facebook în 2012, comunitatea a declanşat una dintre cele mai importante mişcări culturale din ultimii 25 de ani.

La Blouse Roumaine a iniţiat şi Ziua Universală a iei, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzienelor şi Sfântul Ioan de vară. Evenimentul a fost celebrat doi ani la rând, pe 6 continente, în peste 50 de ţări şi 100 de localităţi din România şi din întreaga lume.

”Popularitatea iei înseamnă că există o dorinţă de reîntoarcere la valorile noastre fundamentale, de reîntoarcere la tot ceea ce este autentic şi ne reprezintă ca popor. Cred că e foarte important ca, într-o lume atât de dinamică a mobilităţii şi multiculturalismului, românii să îşi redescopere identitatea culturală şi să se redescopere pe ei înşişi”, a susţinut şi Dan Stoenescu, ministru delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni, în cadrul aceluiaşi eveniment.