Armand Goşu: „Preşedintele Timofti ar putea rezista presiunilor lui Plahotniuc” (interviu)

După ce guvernul Sturza a fost boicotat de o mare parte a Parlamentului R.Moldova, analistul de politică externă explică într-un interviu acordat Epoch Times care ar putea fi a doua nominalizare pentru funcţia de premier. În opinia sa, decisiv va fi sprijinul ambasadorilor occidentali.
Armand Goşu, politolog român
Armand Goşu, politolog român (europalibera.mobi)

„Nu cred că preşedintele Timofti îl va nominaliza pe Plahotniuc pentru funcţia de premier, dar nu exclud un compromis cu democraţii, şi propunerea fie a unui om de partid, Lupu sau Candu, fie a unui tehnocrat agreat de PDM. Sau poate chiar Iurie Leancă, deşi după ieşirea din scenă a lui Victor Ponta în România, cu care Leancă avea o relaţie foarte bună, mi se pare puţin probabil. Decisiv va fi sprijinul sau absenţa lui din partea ambasadorilor occidentali, acreditaţi la Chişinău. Dacă Timofti primeşte garanţii, l-ar putea trimite pe Plahotniuc în manualul de istorie a lumii criminale”, susţine expertul în spaţiul post-sovietic.

Epoch Times: Cum putem cataloga ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul R.Moldova? De ce a fost ales tertipul cu lipsa cvorumului, în locul unei asumări a poziţiei, dacă oricum guvernul Sturza nu trecea?

Sunt tertipuri politicianiste la limita regulamentelor, dar care încalcă principii elementare ale jocului democratic şi chiar ale bunului simţ comun. Sunt specifice fostului spaţiu sovietic. Cine este familiarizat cu zona ştie că suntem în aria de răspândire a lui homo sovieticus.

Cum se explică faptul că liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat iniţial că partidul său va vota guvernul Sturza, iar apoi a spus că se aştepta să nu fie cvorum şi că oricum liberalii nu l-ar fi votat deoarece candidaţii la funcţiile de miniştri nu corespund aşteptărilor şi sunt „membrii şi simpatizanţii PLDM care au încercat să facă un partid cu denumire nouă dar cu oameni vechi”?

Ghimpu este şi el un homo sovieticus. Sigur, cei de la Bucureşti uită în analizele lor de acest aspect, din neştiinţă sau interes mercantil; patriotismul de tarabă e preţuit nu doar de politicienii populişti ca fiind aducător de voturi, cât şi la SIE şi SRI. Se poate trăi bine din asta. Ştiu câţiva atât din dreapta cât şi din stânga Prutului care asta fac de două decenii.

Iurie Leancă a spus că grupul său va vota pentru guvernul Sturza cu foarte puţin timp înainte de şedinţa care nu a avut loc din motive de cvorum. Cine pe cine a încercat să păcălească prin acest boicot?

Iurie Leancă e cu totul altceva. Moldova e prea săracă în oameni de anvergură ca să-şi permită să nu utilizeze unul de valoarea lui Iurie Leancă. Oricum, e irelevant pentru cariera politică trecută şi viitoare a lui Leancă ce s-a întâmplat în aceste zile.

Ce scenarii posibile vedeţi după acest episod? Poate preşedintele Timofti să mai facă o numire proprie pentru a forţa alegerile anticipate, dorite de forţele anti-oligarhice, sau îl constrânge decizia Curţii Constituţionale să-l numească pe candidatul majorităţii formalizate, fie că acesta va fi Vlad Plahotniuc sau Iurie Leancă?

Judecând după discursul de Anul Nou şi după întâlnirea cu ambasadorii, preşedintele Timofti, dacă va avea sprijinul Occidentului, ar putea rezista presiunilor lui Plahotniuc. Nu cred că-l va nominaliza pe acesta pentru funcţia de premier, dar nu exclud un compromis cu democraţii, şi propunerea fie a unui om de partid, Lupu sau Candu, fie a unui tehnocrat agreat de PDM. Sau poate chiar Iurie Leancă, deşi după ieşirea din scenă a lui Victor Ponta în România, cu care a avut o relaţie foarte bună, mi se pare puţin probabil. Decisiv va fi sprijinul pentru preşedintele Timofti sau absenţa sprijinului din partea ambasadorilor occidentali acreditaţi la Chişinău.

Dacă Timofti primeşte garanţii, l-ar putea trimite pe Plahotniuc în manualul de istorie a lumii criminale. Sper ca Bucureştiul să nu facă greşeli care nu se vor mai putea repara. Asta mă îngrijorează cel mai mult.

Două sunt piesele importante din regiune: Polonia şi România. Se pare că au rezolvat sau sunt pe cale să rezolve Polonia. Rămâne România. Cum o destabilizezi? Atrăgând-o într-o cursă. Dacă nu se va lucra foarte atent cu dosarul Republica Moldova, consecinţele pot fi dramatice pentru viitorul României.

Ca o simplă ipoteză de lucru, conturată în discuţii cu experţi străini care cunosc bine zona, cred că jocul este mai mare şi vizează nu atât Republica Moldova, cât România. După deraierea Poloniei de pe şine, odată cu venirea la putere a lui Duda şi Kaczynski, singurul partener solid al americanilor în regiune a rămas România. Un bloc pro-american între Baltică şi Marea Neagră nu e văzut cu ochi buni nici la Moscova, dar nici în alte capitale occidentale, cum ar fi Berlin sau Paris. Două sunt piesele importante din regiune: Polonia şi România. Se pare că au rezolvat sau sunt pe cale să rezolve Polonia. Rămâne România. Cum o destabilizezi? Atrăgând-o într-o cursă. Dacă nu se va lucra foarte atent cu dosarul Republica Moldova, consecinţele pot fi dramatice pentru viitorul României. Tot ce am spus mai devreme e o ipoteză de lucru, o speculaţie. Nimic mai mult. Deocamdată.

După acest episod, credeţi că Ion Sturza se va retrage, renunţând astfel la demersul coagulării unui bloc electoral anti-oligarhic?

Nu ştiu ce intenţii are Sturza, nici el însuşi nu cred că ştie. Oricum ar fi, Sturza rămâne într-o rezervă de cadre a Moldovei, la care s-ar putea apela în momente de criză. Cât despre o construcţie politică, Sturza nu e om de partid, n-are capacităţi organizatorice. Aş prefera o altă generaţie de politicieni. Chişinăul, dar şi Bucureştiul, e plin de tineri moldoveni talentaţi, cu carismă, inteligenţi, culţi, arătoşi, care ştiu limbi străine, au experienţa vieţii în Occident.

Moldova va avea o şansă atunci când aceşti tineri se vor întoarce de la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Veneţia, Milano, Paris şi Madrid la Chişinău, Bălţi, Orhei, Floreşti sau Nisporeni. Doar ei vor putea schimba cu adevărat faţa Moldovei. Din păcate, nici ei nu prea cred în viitorul propriului stat şi funcţionează - tot o reminiscenţă a lui homo sovieticus - pe principiul ubi bene ibi patria (lat. unde mi-e bine acolo mi-e patria n.r.).

Cum ar primi partenerii de dezvoltare ai R.Moldova şi societatea, nominalizarea lui Vlad Plahotniuc ca premier? Vă aşteptaţi la noi proteste masive de stradă şi la o atitudine mai dură a europenilor faţă de sistemul oligarhic care refuză să facă reforme?

Unele capitale vor primi această nominalizare cu nepăsare, iar cele mai multe ca pe o confirmare că Moldova nu mai merită nicio atenţie; închid dosarul şi-l aruncă la arhivă. Poate o să-l redeschidă dacă se întâmplă ceva dramatic la Chişinău. Proteste de stradă sunt posibile, dar doar după trecerea Crăciunului şi Anului Nou pe stil vechi. Moldovenii sunt acum ocupaţi cu făcutul sarmalelor şi cozonacilor. Plahotniuc mai poate să aştepte.

Armand Goşu este conferenţiar dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti.