Arabia Saudită va trimite soldaţi în Siria ca parte a unei “coaliţii islamice”

Dezastru în Siria,
Dezastru în Siria, (Joseph Eid/AFP/Getty Images)

Administraţia preşedintelui american Donald Trump speră să obţină o implicare din partea câtorva state din Orientul Mijlociu pentru formarea unei armate arabe, a unei “forţe militare stabilizatoare” permanente în Siria, care va înlocui forţele americane trimise în ţara arabă şi va împiedica grupul jihadist Statul Islamic să recâştige teritoriul pierdut în estul sirian.

Ministrul saudit de Externe, Adel al-Jubeir, a afirmat marţi la televiziunea locală faptul că ţara sa va lua în considerare trimiterea de soldaţi în Siria dacă aceştia vor face parte dintr-o coaliţie, precizează agenţia de ştiri Sputnik, potrivit site-ului Zero Hedge.

“Am propus americanilor să trimitem forţe pentru Coaliţia Islamică din Siria pentru a lupta împotriva terorismului”, a precizat al-Jubeir.

Potrivit Wall Street Journal, noul consilier pentru securitate naţională al lui Trump, neoconservatorul John Bolton, aflat doar în cea de-a doua săptămână în noua funcţie, a discutat cu şeful spionajului egiptean, Abbas Kamel, – aparent, una dintre cele mai importante figuri din conducerea regimului militar egiptean - despre posibilitatea de a contribui cu trupe [la noua forţă din Siria].

Şi, în timp ce angajamentele la scară mare al Egiptului şi ale anumitor state din Golf rămân ambigue, dacă Trump ar reuşi în demersul său, ar putea să se laude cu un succes într-o zonă în care predecesorul său Barack Obama a eşuat. Într-adevăr, administraţia Obama a urmărit să obţină ajutoare similare cu trupe de la vecinii Siriei, însă nu a obţinut nimic.

Iniţiativa a fost anunţată în condiţiile în care administraţia SUA a cerut Arabiei Saudite, Qatarului şi Emiratelor Arabe Unite să contribuie cu mai multe miliarde de dolari la procesul de refacere a nordului Siriei. Administraţia doreşte ca naţiunile arabe să trimită de asemenea şi trupe, au precizat oficiali americani.

Detaliile iniţiativei, care nu au fost dezvăluite anterior, au ieşit la iveală după atacul americano-franco-britanic lansat în weekendul trecut asupra unor ţinte aparent asociate cu programul de arme chimice al regimului Assad. Atacul a fost justificat ca răspuns la un presupus atac chimic desfăşurat în oraşul sirian Douma, pentru care au fost învinuite forţele militare guvernamentale. Damascul a negat implicarea în presupusul atac chimic.

Forţa de securitate propusă de SUA ar avea două obiective: oprirea Statului Islamic de a ocupa teritorii în Siria şi stoparea Iranului sau a forţelor susţinute de iranieni să facă acelaşi lucru (deşi Israelul pare să aibă sub control acest ultim obiectiv).

Deşi Casa Albă a combătut luni afirmaţiile făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron potrivit cărora el “l-a convins” pe Trump să prelungească prezenţa trupelor americane în Siria, totuşi a fost nevoită să recunoască faptul că SUA nu intenţionează imediat să-şi retragă soldaţii din ţara arabă, după cum a promis preşedintele american foarte recent. Formarea unei armate din soldaţi proveniţi din state regionale învecinate îi va permite administraţiei Trump să obţină atât retragerea soldaţilor săi din Siria, şi s-ar asigura că regiunea rămâne protejată.

Trump, tot mai nerăbdător în ceea ce priveşte costul şi durata eforturilor de stabilizare a Siriei, a făcut vineri noaptea o aluzie cu privire la recrutarea de parteneri regionali atunci când a anunţat atacul cu rachete împotriva ţării arabe.

“Am cerut partenerilor noştri să îşi asume o răspundere mai mare pentru securizarea regiunii lor natale, inclusiv contribuţii financiare mai mari”, a precizat Trump.

La începutul acestei luni, Trump a discutat despre necesitatea retragerii rapide a celor 2.000 de soldaţi americani aflaţi în Siria, o poziţie în contradicţie cu cea a consilierilor săi de top, care sunt îngrijoraţi că retragerea prea curând a trupelor ar lăsa teren liber Iranului, Rusiei şi aliaţilor lor sau diverlor grupuri extremiste.

SUA a apelat la Egipt şi statele din Golf, inclusiv Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Bineînţeles, un expert în probleme legate de Orientul Mijlociu, citat de Wall Street Journal, a susţinut că înfrângerea Statului Islamic în Siria rămâne o provocare, în timp ce crearea unei forţe de luptă formată din militari arabi va avea parte de asemenea de anumite provocări.

Charles Lister de la Institutul pentru Orientul Mijlociu a afirmat că alcătuirea unei noi forţe va fi o provocare deoarece Arabia Saudită şi Emiratele Arabe sunt implicate în conflictul din Yemen, iar Egiptul ar ezita să apere un teritoriu care nu este controlat de regimul lui Assad.

De asemenea, statele arabe nu se vor grăbi să îşi trimită forţele în Siria dacă armata americană nu va fi de acord să păstreze o parte din soldaţi acolo.

“Nu există niciun precedent sau bază stabilită pentru ca această [iniţiativă] să fie modelată într-o strategie de succes”, a precizat Lister.

De asemenea, se ridică unele întrebări în cazul în care armata americană va păstra o anumită implicare în executarea unui astfel de plan. Soldaţii americani din Siria, precum şi luptătorii kurzi şi arabi cu care au lucrat aceştia, au fost protejaţi de puterea aeriană americană. Rămâne neclar ce rol, dacă va fi unul, ar putea avea avioanele de luptă americane şi cine ar face apelul în cazul în care ar fi fost necesar viitoarei forţe arabe.

“Trebuie să fie suficient de puternică pentru a-l contracara pe Assad sau pentru a contracara Iranul, dacă vreunul dintre ei ar urmări să revendice teritorii, poate cu ajutorul Rusiei”, a declarat Michael O’Hanlon de la Brookings Institution, făcând referire la potenţiala nouă forţă.

Alte complicaţii: trupele arabe urmează să coopereze cu forţele susţinute de SUA, precum kurzii şi alte grupuri (unele cu viziuni extremiste) care operează deja în Siria.

Estimările variază, însă se presupune că între 5.000 şi 12.000 de luptători ai Statului Islamic (cunoscut şi sub numele de ISIS sau Daesh) încă operează în estul Siriei.

Erik Prince, fondatorul firmei de securitate Blackwater SUA şi fratele secretarului american pentru Educaţie, Betsy Devos, a declarat pentru Wall Street Journal că a fost contactat de oficiali arabi în legătură cu construirea unei forţe de securitate care va opera în Siria, însă a precizat că acele ţări încă aşteaptă să vadă ce va face Trump. Dorinţa Egiptului de a susţine o forţă de luptă este de asemenea incertă. Egiptul este suficient de ocupat datorită luptelor din Peninsula nordică Sinai cu militanţi care sunt afiliaţi cu ISIS. Aceşti militanţi, în 2017, au desfăşurat unele dintre cele mai sângeroase atacuri din regiune, fiind ucise peste 300 de persoane într-o moschee. Egiptul a trimis rareori trupe în afara graniţelor ţării deşi în 1991, în timpul Războiului din Golf, a trimis peste 30.000 de soldaţi pentru a se alătura coaliţiei conduse de americani ce lupta împotriva trupelor irakiene. De asemenea, guvernul egiptean a făcut ocazional comentarii de susţinere a regimului din Damasc. Chiar dacă ţările nu doresc să trimită militari, ele ar putea ajuta în alte moduri, prin furnizarea de bani, logistică sau pregătire militară.

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au ajutat deja prin achitarea unor solde luptătorilor susţinuţi de SUA. La rândul său, Trump a cerut prietenilor săi saudiţi să contribuie cu 4 miliarde de dolari la reconstruirea zonelor siriene deţinute cândva de Statul Islamic. Până acum, saudiţii nu au făcut comentari.

În plus, răspunsul Rusiei este aşteptat. Poate că Vladimir Putin va decide să răspundă într-o manieră similară şi va invita soldaţii chinezi în Siria ca parte a unui răspuns “multinaţional” la potenţiala nouă armată arabă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii