Anul acesta Moşul aduce un cadou-surpriză: tranzacţii petroliere în yuani
China se pregăteşte să pună în aplicare una dintre cele mai curajoase măsuri: o platformă de tranzacţionare a ţiţeiului în yuani, sprijiniţi în aur. Numai două ţări au încercat acest lucru - ajungând, însă, numai la faza declarativă - Irakul lui Saddam Hussein, imediat după anul 2000, şi Libia lui Moammer Gaddafi.
Cei 11 îngeri care anunţă, cu goarne, Judecata de Apoi. Vatican (Pleasant Exchanges)
După ani de obstacole şi amânări, China s-ar putea afla la câteva zile distanţă de lansarea unui contract futures pentru ţiţei în yuani, cu scopul de a-şi face moneda internaţională şi pentru a provoca dominaţia petrodolarului.
Mulţi investitori chinezi anticipează lansarea de tranzacţii petroliere în yuani pe bursa Shanghai Internaţional Energy Exchange, în speranţa că mişcarea vine chiar de Crăciun, când pieţele occidentale vor fi închise sau mai relaxate decât de obicei.
Deşi investitorii locali aşteaptă noile tranzacţii petroliere în yuani, s-ar putea ca investitorii internaţionali să nu fie atât de nerăbdători din cauza faptului că nu este clar câtă libertate va permite China pe noua platformă de tranzacţionare. Traderii internaţionali s-ar putea să fie nevoiţi să accepte intervenţia statului chinez pe pieţe sau controale rigide de capital, a susţinut Bloomberg în urmă cu câteva zile.
În luna iulie, Shanghai Internaţional Energy Exchange (INE) a finalizat un proces în patru etape pentru contractele futures cu ţiţei denominate în yuani şi a afirmat că va desfăşura activităţi pregătitoare pentru listarea la bursă a contractului futures pentru ţiţei. De asemenea, INE a adăugat că va încerca să lanseze contractul până la sfârşitul acestui an.
Deşi nu se estimează că petroyuanul va înlocui imediat petrodolarul, faptul că principalul importator de petrol al lumii lansează un contract futures pentru ţiţei în moneda sa naţională este un semn că Beijingul doreşte ca yuanul să joace un rol tot mai important în tranzacţiile globale, începând cu comerţul de petrol.
În ceea ce priveşte yuanul, China a înregistrat un succes al monedei sale în 2016, când Fondul Monetar Internaţional (FMI) a inclus yuanul în coşul său DST (Drepturi Speciale de Tragere) – un fond internaţional de monedă de rezervă creat de FMI în 1969, care funcţionează ca supliment la rezervele existente ale ţărilor membre. Yuanul s-a alăturat dolarului american, monedei euro, yenului japonez şi lirei sterline în coşul DST, în condiţiile în care Fondul a declarat că “integrarea economiei chineze în sistemul financiar global” reprezintă un “punct de cotitură important”.
Potrivit unor analişti, succesul contractului futures pentru ţiţei în yuani depinde în mare parte de reglementarea statului chinez (şi a spaţiului pentru intervenţii) pe piaţă, lucru care ar putea descuraja investitorii internaţionali să aducă sume mari [de bani] în contract. Alţii consideră că, deşi are sens faptul că principalul importator de petrol al lumii lansează contracte futures în yuani, vor trece ani pentru ca yuanul să ameninţe supremaţia petrodolarului “adânc înrădăcinat”.
