ANR a pus accent, în ultima perioadă, pe educaţie şi locuri de muncă, spune Ilie Dincă
Agenţia Naţională pentru Romi a pus accentul în ultima perioadă pe educaţie şi locuri de muncă, a declarat miercuri preşedintele ANR, Ilie Dincă, care susţine că romii vor să muncească, îşi caută de lucru şi sunt dispuşi să intre ca persoane active în societate.
"Sper că societatea civilă va încerca să înţeleagă că trebuie să lucrăm împreună, că este în momentul de faţă nevoie de politici pentru romi. Este nevoie de proiecte integrate ce includ locuri de muncă, educaţie, locuinţe şi sănătate. Este nevoie de întreprinderi sociale şi în agricultură, pentru ca un număr cât mai mare de romi să participe la aceste activităţi", a subliniat Dincă, la forumul "Despre comunităţi de romi, antreprenoriat social şi economie de piaţă".
El a susţinut că în ultima perioadă agenţia pe care o conduce a pus accent pe educaţie şi locuri de muncă, evidenţiind interdependenţa dintre cele două iniţiative.
"Părinţii îşi pot trimite copiii la şcoală, însă nu pot avea locuri de muncă bune fără educaţie corespunzătoare", a spus Dincă.
Preşedinte ANR a relevat necesitatea iniţierii unei legislaţii în domeniul economiei sociale pentru a oferi facilităţi angajatorilor şi celor care participă la aceste întreprinderi sociale.
"Accesarea noilor proiecte ar trebui să se facă de către administraţia publică locală, dar ca şi criteriu de eligibilitate este nevoie de parteneriat între administraţia locală şi un grup de iniţiativă locală. Este nevoie de parteneriat între societatea civilă şi administraţia publică locală", a mai spus Dincă.
El s-a referit la o serie de proiecte pe care ANR le-a implementat în ultimii trei ani, pe educaţie şi incluziune socială, dar şi pe economie socială. Două sunt terminate, iar unul se derulează până în luna mai şi vizează înfiinţarea unui număr de 50 de întreprinderi sociale.
La rândul său, secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului Attila Gabor Marko a vorbit despre rolul autorităţilor locale în demersul privind incluziunea comunităţilor de romi.
"Ar fi greşit să înţelegem intervenţia Guvernului în această problematică de natură de control de la centru. Trebuie să fim oneşti cu noi înşine. Nu ştiu în ce măsură. Nu cred că este nevoie ca un ministru sau secretar de stat să aibă o viziune de această natură. Cred că ar trebui să ne dăm jos haina de atotştiutori şi să fim oneşti şi serioşi. Cred că orice partener civil care s-a adresat nouă a căutat acest lucru. Noi, în schimb, am încercat cu cea mai mare tărie să acordăm seriozitate partenerilor pe care îi avem, dar şi credibilitate. Dacă nu poţi oferi unui partener civil o mână instituţională serioasă, puternică şi credibilă, atunci nu te ia nimeni în seamă", a susţinut şeful DRI.
Yesun Oruc, reprezentant rezident a.i. al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), a vorbit despre parteneriate care trebuie alese împreună cu guvernele, cu societatea civilă, cu societatea romă, bazate pe antreprenoriat.
"Cred că trebuie să avem în vedere şi scopul financiar, dar şi misiunile sociale, pentru a ne asigura că discriminarea nu este una din experienţe. Nu presupunem că economia socială este un panaceu pentru comunităţile dezavantajate de romi, pentru a intra în piaţa muncii şi în societate. Trebuie să fim oneşti. Avem o doză de cinism, chiar şi noi, iar aceste economii sociale nu reprezintă răspunsul cu r mare, dar ar putea furniza un răspuns în multe cazuri. Cred că în acest parteneriat e nevoie de resurse, pregătire şi încredere pentru a încheia un parteneriat social cu romii", a spus Yesun Oruc.
David Mark, director executiv al Alianţei Civice a Romilor din România, a vorbit despre comunitatea de romi după ce a luat contact cu realităţilor multor comunităţi aparţinând acestei etnii.
"Am lucrat şi cu foşti studenţi romi care au o facultate, nu îşi găsesc locuri de muncă. Vorbim şi de activităţi de nişă, în ecologie de exemplu. Nu e vorba doar despre o groapă de gunoi. Sunt mulţi care reciclează fier, plastic şi se pot iniţia diferite iniţiative. Am putea apela la femei rome care să presteze servicii. Aici intervine şi partea de discriminare. De multe ori când era vorba despre producţie alimentară şi servicii, ne loveam de discriminare. Trebuie să lucrăm şi la partea de mentalitate, de discriminare, probleme pe care le avem în societatea noastră", a comentat David Mark.
În opinia sa, elementele cheie pentru integrarea socială a acestei comunităţi sunt infuzia de capital, pregătirea continuă a membrilor comunităţilor de romi şi asistenţa acordată acestora.
În cadrul forumului, organizat de către DRI, ACCR, Fundaţia pentru Analiză şi Dezvoltarea Instituţională în colaborare cu UNDP, a fost lansat "Ghidul de bune practici în dezvoltarea întreprinderilor sociale pentru comunităţile de romi", un instrument util tuturor acelora care îşi propun să înfiinţeze sau să dezvolte întreprinderi sociale în România, în special în cadrul comunităţilor de romi.
Proiectul "Economia Socială ca soluţie a dezvoltării comunităţilor rome din România" a fost lansat în urmă cu un an şi se derulează până în 2014.
Valoarea proiectului este de aproximativ un milion de euro, obiectivul principal fiind acela de a implementa conceptul de economie socială în procesul de dezvoltare a comunităţilor de romi prin realizarea unei analize integrale a contextului naţional al aplicabilităţii de practici de economie socială (legislaţie, strategii de formare, instrumente de dezvoltare, mediul financiar şi instituţional al economiei sociale).
În cadrul proiectului vor fi înfiinţate două întreprinderi pilot care să angajeze zece persoane.
