Anatol Şalaru: Ucraina devine neprietenă României, după deznaţionalizarea românilor

Lupta cu imperialismul rus nu ar trebui să afecteze minorităţile loiale statului ucrainean, afirmă Anatol Şalaru în contextul promulgării de către Poroşenko a noii Legi a educaţiei.
Elevi români în Ucraina
Elevi români în Ucraina (facebook.com/Eugen Tomac)

Preşedintele Partidului Unităţii Naţionale (PUN), Anatol Şalaru susţine că promulgarea noii legi a învăţământului de către Petre Poroşenko este un gest inamical şi duşmănos nu doar la adresa celor peste 500 000 de români din Ucraina, ci şi la adresa României şi Republicii Moldova.

”În Ucraina minoritatea românească este acasă, pe pământurile ei, ocupate abuziv de URSS şi nu merită un astfel de tratament. Lupta cu imperialismul rus nu ar trebui să afecteze minorităţile loiale statului ucrainean. În timp ce etnicii români luptă şi îşi dau viaţa în Donbas apărând integritatea statului ucrainean, acasă, copiilor lor le sunt închise şcolile şi interzis învăţământul în limba maternă”, comentează liderul PUN.

Anatol Şalaru atenţionează că noua lege a învăţământului din Ucraina încalcă atât principiile europene în materie de drepturile minorităţilor cât şi Tratatul bilateral dintre România şi Ucraina.

”Fortificarea statului ucrainean nu se poate face prin deznaţionalizarea românilor, prin absorbţia lor de majoritate. Încălcând cu bună ştiinţă legislaţia internaţională şi tratatele bilaterale la care este parte, Ucraina se aşează pe aceiaşi linie cu Federaţia Rusă”, a adăugat preşedintele PUN menţionând că este timpul ca România să reevalueze tratatul de bază cu Ucraina şi sprijinul pe care îl acordă acestei ţări, deja neprietenă.

În context, analistul politic, Petru Bogatu notează că România, Ungaria, Polonia şi Bulgaria ar fi intervenit pe căi diplomatice în procesul de pregătire a legii privind ucrainizarea învăţământului. Numai că atmosfera politică, stările de spirit rusofobe ale populaţiei nu le permiteau politicienilor de la Kiev să facă un pas înapoi. Legea nu poate fi selectivă. Nu poţi închide şcolile ruse şi totodată să le păstrezi pe cele româneşti sau poloneze.

”Pe de altă parte, Poroşenko şi compania îşi dau seama că pierd susţinerea vecinilor din vest, susţinere care, în actualele condiţii, este vitală pentru supravieţuirea Ucrainei în faţa agresiunii ruse. În aceste împrejurări, cred că legea va fi amendată de aşa manieră ca să fie şi lupul sătul şi oaia întreagă. Dar asta numai după ce va fi închisă cea mai mare parte a şcolilor ruse care sunt încă foarte multe în toate regiunile ţării”, a conchis analistul.

Menţionăm că Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă Lege a educaţiei care prevede că în şcolile din această ţară studiile se vor desfăşura doar în limba de stat, astfel că este desfiinţat sistemul de predare în limba minorităţilor naţionale.