Amprente umane vechi de 120.000 de ani găsite într-un lac antic din Arabia [studiu]

Prima amprentă umană descoperită în Arabia
Prima amprentă umană descoperită în Arabia (© Stewart et al., 2020)

Informaţii paleoecologice de înaltă rezoluţie obţinute din amprente fosilizate au dezvăluit amprente umane şi animale de aproximativ 120.000 de ani pe fundul unui lac antic situat în nordul Arabiei.

Aceste descoperiri reprezintă cele mai vechi dovezi despre prezenţa umană în această parte a lumii şi arată că deplasările efectuate de oameni şi animale erau strâns legate de utilizarea morfologiei peisajului.

Situată între Africa şi Eurasia, Peninsula Arabă este o regiune importantă dar prea puţin studiată pentru a înţelege evoluţia umană de pe continente.

O cercetare recentă care subliniază rolul Peninsulei Arabe în preistoria umană arată că oamenii au migrat în mod repetat în interiorul peninsulei pe măsură ce deşerturile sale dure se transformau în pajişti luxuriante. Cu toate acestea, natura şi calendarul acestor migraţii rămân evazive, datorită lipsei de material databil şi a datelor paleoecologice de rezoluţie joasă asociate cu dovezi de existenţă umană.

Într-un nou studiu, publicat în Science Advances, cercetătorii de la Institutele Max Planck pentru Ecologie Chimică (MPI-CE) şi Ştiinţa Istoriei Umane (MPI-SHH) din Jena, Germania, Universitatea Royal Holloway din Londra şi King's College din Londra, împreună cu o echipă de parteneri internaţionali, descriu un set mare de amprente fosilizate descoperite într-un lac vechi din deşertul Nefud din Arabia Saudită.

Amprentele, care datează de aproximativ 120.000 de ani, includ atât urme umane cât şi de animale cum ar fi elefanţi şi cai printre alte animale.

Aceste descoperiri reprezintă cele mai vechi dovezi ale deplasărilor umane din această parte a lumii, contemporane cu bine-cunoscute migraţii umane din Africa până în Levant. Mai mult, se pare că mişcările şi modelele de utilizare a morfologiei peisajului de către oameni şi mamifere mari erau strâns legate, probabil ca răspuns la condiţiile de secetă şi la diminuarea aprovizionării cu apă.

Datorită faptului că Peninsula Arabică se caracterizează prin deşerturi mari, aride, inospitaliere pentru primii oameni şi animalele de care depindeau, Arabia a primit o atenţie considerabil mai mică decât Africa sau Eurasia, regiuni vecine care sunt vitale pentru înţelegerea preistoriei umane. Cu toate acestea, cercetările efectuate în ultimul deceniu au arătat că această zonă nu a fost întotdeauna astfel şi acum se înţelege mai bine că condiţiile climatice din Arabia au fluctuat semnificativ în ultimul milion de ani.

„În anumite epoci din trecut, deşerturile care domină interiorul peninsulei s-au transformat în pajişti întinse, cu lacuri şi râuri permanente de apă dulce”, explică Richard Clark-Wilson de la Royal Holloway, unul dintre autorii principali ai studiului, într-un comunicat. „În aceste perioade de îmbunătăţire climatică a fost momentul în care populaţiile umane şi animale s-au dispersat spre interior, după cum reiese din înregistrările arheologice şi fosile.”

Amprentele descrise în noul studiu au fost descoperite în timpul unei cercetări recente a deşertului Nefud din Arabia Saudită. Într-un depozit de sedimente al lacului antic, supranumit de echipă „Alathar”, au fost descoperite sute de urme de oameni şi animale încrustate în suprafaţa sa, care au rămas expuse după eroziunea sedimentelor suprapuse.

Elephant (left) and camel (right) trackways.
Elephant (left) and camel (right) trackways. (© Stewart et al., 2020)

„Am realizat imediat potenţialul acestor descoperiri”, afirmă Mathew Stewart de la MPI-CE, unul dintre autorii principali ai studiului. „Urmele sunt o formă unică de dovezi fosile prin faptul că oferă instantanee în timp, care, în general, reprezintă câteva ore sau zile, o rezoluţie pe care adesea nu o obţinem din alte înregistrări”.

Pornind de la amprente, cercetătorii au reuşit să identifice diferite animale inclusiv elefanţi, cai şi cămile. Prezenţa elefanţilor a fost deosebit de notabilă, deoarece aceste animale mari par să fi dispărut local în Levant în urmă cu aproximativ 400.000 de ani.

„Prezenţa animalelor mari, cum ar fi elefanţii şi hipopotamii, împreună cu pajiştile întinse şi resursele mari de apă, ar fi putut face din Arabia de Nord un loc deosebit de atractiv pentru oamenii care se deplasau între Africa şi Eurasia", spune Michael Petraglia de la MPI-SHH, care efectuează cercetări în regiune de mai bine de un deceniu.

Concentraţia densă de urme şi dovezile din sedimentul lacului sugerează că animalele s-ar fi putut aduna în jurul lacului ca răspuns la condiţiile climatice de secetă şi la scăderea aprovizionării cu apă. Este posibil ca oamenii să fi folosit lacul pentru aprovizionarea cu apă şi zona înconjurătoare în căutarea hranei.

„Ştim că oamenii au vizitat lacul, dar lipsa instrumentelor din piatră sau dovezile utilizării carcaselor de animale sugerează că vizita lor la lac a fost scurtă”, spune Stewart. „Prin urmare, mişcările umane şi modelele de utilizare a morfologiei peisajului ar fi putut fi strâns legate de animalele mari cu care împărţeau zona.”

Migraţii umane timpurii în Arabia

Vârsta amprentelor prezintă un interes deosebit. Acestea datează dintr-o perioadă cunoscută sub numele de ultimul interglaciar, o perioadă de condiţii climatice relativ umede în întreaga regiune şi o perioadă importantă în preistoria umană. Schimbările de mediu din perioada ultimului interglaciar ar fi permis oamenilor şi animalelor să migreze prin regiunile deşertice, care, în mod normal, acţionau ca bariere importante în calea migrării în perioadele mai puţin umede. Înregistrările fosile şi arheologice indică faptul că aceste condiţii au facilitat şi migraţia umană din Africa către Levant.

„Abia după ultimul interglaciar, odată cu revenirea condiţiilor climatice mai reci, avem dovezi definitive că omul de Neanderthal (Homo neanderthalensis sau Homo sapiens neanderthalensis) s-a mutat în regiune”, spune Stewart. „Amprentele, deci, reprezintă probabil oamenii sau Homo sapiens”.

Aceste descoperiri sugerează faptul că deplasările umane dincolo de Africa în perioada ultimului interglaciar s-au extins în nordul Arabiei, subliniind astfel importanţa Arabiei pentru studiul preistoriei umane.

Articol ştiinţific de referinţă: Ancient Human Footprints in Saudi Arabia Provide Snapshot of Arabian Ecology 120,000 Years Ago. New archaeological research presents the oldest securely dated evidence for humans in Arabia, September 18, 2020

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură