Ambasadorul Ucrainei: ”Ucraina este un partener de nădejde în tranzitul gazului spre Europa” (interviu)

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti a vorbit într-un interviu acordat Epoch Times despre situaţia din estul ţării, despre ce va face Kievul după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaze naturale şi despre potenţialul încă nevalorificat al relaţiei cu România.
Teofil Bauer/ Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti
Teofil Bauer/ Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti (Epoch Times Romania)
Se încarcă player-ul...

”Indiferent ce se întâmplă, Ucraina a fost şi este o ţară de nădejde de tranzit a gazului natural spre Europa. Avem experienţa ultimilor ani când Ucraina şi-a procurat gaz din Europa, la preţuri mai mici decât cel din Rusia. La ora actuală Ucraina dispune de rezerve de gaze subterane suficiente pentru a trece iarna, dar şi pentru a asigura activitatea întreprinderilor care folosesc gaz”, a explicat Teofil Bauer pentru Epoch Times.

Epoch Times: Cum vedeţi situaţia din estul Ucrainei? Este respectat în opinia Dvs. Protocolul de la Minsk?

Se încheie anul 2015 care a fost foarte complicat pentru Ucraina, dar consider că noi am făcut tot posibilul pentru a reglementa situaţia din estul ţării. Odată cu 2015, se încheie şi termenul de implementare a acordurilor de la Minsk.

Doresc să subliniez faptul că Ucraina ca participant al negocierilor de la Minsk a implementat toate obligaţiile asumate de către ea prin acele documente. La momentul realizării acestui interviu constat că în ultimele 24 de ore nu şi-a pierdut viaţa niciun soldat ucrainean şi nu au avut loc ciocniri militare. Suntem convinşi că acordurile de la Minsk au dus la stabilizarea situaţiei în estul Ucrainei. Cu toate acestea, în viziunea mea, implementarea deplină a înţelegerilor de la Minsk trebuie să ducă la restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Normele dreptului internaţional trebuie respectate. Dacă nu se va realiza ce aşteptăm noi, atunci situaţia de astăzi poate fi continuată.

Putem considera ce se întâmplă acum în estul Ucrainei drept o transnistrizare, o îngheţare a conflictului?

Sub nicio formă nu credem că acest conflict se poate transforma într-unul îngheţat. Sunt convins că acele procese care au început în Ucraina în 2013 vor avea ca efect renovarea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei.

Vă temeţi că Rusia ar putea încerca să obţină concesii în privinţa Ucrainei de la Occident, în schimbul cooperării în lupta anti-ISIS?

În ciuda tuturor încercărilor de a abate atenţia de la evenimentele din Ucraina, nimeni nu va reuşi asta. Ucraina este un stat mare european, o componentă a Europei, iar amplasarea noastră geografică şi acel spirit european pe care l-am demonstrat recent ne dau speranţa că toate puterile mari ale lumii ne vor susţine.

Cum vă explicaţi faptul că Rusia a oprit livrarea de gaze către Ucraina, chiar dacă Moscova anunţase că va eşalona datoria de trei milioane pe o perioadă de trei ani între 2016-2018? Cum va face Ucraina faţă acestei situaţii? Care vor fi consecinţele pentru ţara Dvs.?

Anul acesta în problema gazului am conclucrat cu partea rusă pe baza vechilor acorduri. Ceea ce se întâmplă astăzi ne demonstrează faptul că Rusia încearcă să ne readucă la situaţia anterioară şi să dea gazului aspecte politice. Indiferent ce se întâmplă, Ucraina a fost şi este o ţară de nădejde de tranzit a gazului natural spre Europa. Avem experienţa ultimilor ani când Ucraina şi-a procurat gaz din Europa, la preţuri mai mici decât cel din Rusia. La ora actuală Ucraina dispune de rezerve de gaze subterane suficiente pentru a trece iarna, dar şi pentru a asigura activitatea întreprinderilor care folosesc gaz.

Un lucru pozitiv este că Ucraina a ieşit din situaţia în care era implicată în diferite scheme de corupţie legate de primirea şi transportarea gazelor naturale din Rusia. Astfel, toate problemele vechi legate de alimentarea cu gaze sunt depăşite deja şi trecem la etapa pur economică. Importăm doar atât cât avem nevoie.

În anii trecuţi importam gazele necesare din Slovacia şi din Polonia în măsura în care aveam nevoie. Continuarea acestei practici în 2016 va depinde în mare măsură de condiţiile climaterice şi la această oră este dificil de a prognoza ceea ce se va întâmpla.

Pe fondul ameninţării ruseşti, s-a vorbit despre posibilitatea formării unei noi alianţe strategice, un triunghi Polonia-România-Ucraina. Ce s-a schimbat în opinia Dvs. în relaţiile dintre aceste ţări ca urmare a crizei ucrainene şi ce credeţi că ar putea face împreună?

Ucraina ar putea să folosească experienţa României şi a Poloniei privind integrarea în UE pentru a se apropia cât mai mult de Europa.

Anexarea Crimeei şi invazia din estul Ucrainei au pus ţara noastră în situaţia de a trebui să caute noi parteneri şi aliaţi. Şi Polonia, şi România au fost printre primele state care au condamnat anexiunea Crimeei şi agresiunea din Estul Ucrainei. Până la ora actuală, poziţia României şi Poloniei faţă de agresiunea rusă nu s-a schimbat. Cu siguranţă acest lucru deschide noi perspective de cooperare între ţările noastre nu numai în sfera ce ţine de securitate, ci şi în domeniul economic şi al schimburilor culturale.

Cele trei ţări ocupă o parte importantă, esenţială de teritoriu european. Cel mai important este că în ultima perioadă între statele noastre s-a creat o atmosferă de încredere şi de susţinere. Ar fi păcat să nu ne folosim de această situaţie prielnică. Dacă aveam cu Polonia relaţii de bună vecinătate, de o profunzime şi de o vechime mai mare, relaţiile cu România sunt mai proaspete, iar începând cu 2011 se consolidează pe parcursul anilor care trec.

Ucraina ar putea să folosească experienţa României şi a Poloniei privind integrarea în UE pentru a se apropia cât mai mult de Europa. Faptul că atât Polonia, cât şi România, sunt membre în NATO a stimulat şi aspectele noastre de securitate.

Cum apreciaţi restartarea relaţiei dintre România şi Ucraina?

Aş dori să mă concentrez pe lucrurile bune pe care le-am atins în relaţiile noastre bilaterale. Problemele nu merită atenţie atunci când apar pericole mai mari. Ceea ce se întâmplă astăzi în România arată că ne îndepărtăm de acele stereotipuri vechi şi revenim la o relaţie de prietenie şi de bună vecinătate.

Nivelul schimburilor comerciale dintre ţările noastre ne demonstrează că există un potenţial enorm încă nevalorificat în relaţiile noastre. Ca investiţii, volumul este de aproximativ 23 de milioane de dolari de ambele părţi. Dacă vorbim despre schimburile economice din primele 8 luni ale anului curent, acest volum a scăzut cu 40% în primul rând în contul micşorării exporturilor din România în Ucraina, pe fondul evenimentelor care au avut loc în ţara noastră anul trecut şi anul acesta. România nu este însă în cea mai rea situaţie privind reducerea exporturilor sale către Ucraina. Această situaţie o avem şi cu alte ţări europene.

Trebuie să ne concentrăm pe relaţiile noastre economice. În fiecare zi noi (Ambasada Ucrainei n.r) primim oferte şi propuneri de afaceri din partea întreprinderilor ucrainene privind colaborarea cu parteneri români şi intrarea pe piaţa românească. Sarcina principală a autorităţilor, atât a celor ucrainene, cât şi a celor române, este de a asigura condiţiile necesare, astfel încât agenţii economici ucraineni şi români să găsească contacte comune şi domenii comune de colaborare în aşa fel, încât cooperarea economică să fie eficientă. Un aspect pozitiv al acestui proces este că multe firme din România şi Ucraina încheie tot mai multe contracte, ceea ce ne va da posibilitatea de a mări volumul relaţiilor economice şi comerciale.

Aţi amintit faptul că România ar putea ajuta Ucraina în anumite domenii. Consideraţi că Ucraina ar putea să utilizeze experienţa României în materie de anti-corupţie?

Cunosc succesele României în domeniul anti-corupţiei. Lupta împotriva corupţiei nu înseamnă doar luarea unor măsuri împotriva unor persoane, ci şi o atitudine complexă faţă de sistemul intergral. Persoane care să sustragă din bunurile statului se vor găsi în permanenţă, iar experienţa României demonstrează acest lucru în prezent.

Ucraina la ora actuală a declanşat un proces de reformare a economiei, a autorităţilor de stat, a Ministerului de Interne şi a Justiţiei. Sunt deja prevăzute şi vor fi aprobate în curând nişte schimbări la Constituţia Ucrainei care prevăd descentralizarea puterii în Ucraina. Autorităţile locale vor avea posibilitatea să distribuie resurse suplimentare care până acum erau repartizate de autorităţile centrale.

Pe de altă parte, la ora aceasta este deja creat comitetul anti-corupţie în Ucraina şi pe 1 decembrie a fost numit procurorul anti-corupţie.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii