Alina Radu: Imaginaţi-vă câţi ani lumină pierde un jurnalist pentru a obţine o informaţie publică

Pentru a se eschiva de la a da informaţii, cele mai multe instituţii publice din Republica Moldova se folosesc de „legea privind datele cu caracter personal”, fapt ce încetineşte, iar uneori stopează munca jurnaliştilor de investigaţii.
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă (facebook.com / Alina Radu)

Reprezentanţii mass media din Republica Moldova prezenţi la conferinţa presei din Parteneriatul Estic, au semnalat abuzuri şi încercări ale autorităţilor de a îngrădi accesul jurnaliştilor la informaţie. Prezentă la această conferinţă, directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, a încercat să transmită un semnal oficialilor europeni, specificând faptul că „sistemul se închide”. Din păcate pentru jurnaliştii moldoveni, în special pentru cei de investigaţii, în cele mai multe cazuri, demnitarii folosesc o „legea privind datele cu caracter personal” care ar avea drept scop să protejeze cetăţeanul simplu.

Alina Radu a punctat că situaţia „se complică nu pentru toţi jurnaliştii, ci pentru jurnaliştii de investigaţie în mod special”. În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, aceasta a menţionat că dacă pentru unii jurnalişti „informaţia se închide”, atunci pentru unele redacţii se deschide tot mai mult.

În context, Alina Radu a exemplificat că postul TV8, Centru pentru Investigaţii Jurnalistice, Ziarul de Gardă, „noi nu am putut vorbi cu unii miniştri niciodată, pe când aceşti miniştri sunt în fiecare zi la unele posturi TV, mai vedem că unele televiziuni sunt prezente la locul accidentului înainte ca acesta să se întâmple, vedem imagini de la poliţie la unele instituţii mass media, de fapt, la unele şi aceleaşi în permanenţă”.

Mai mult decât atât, directoarea Ziarului de Gardă a ţinut să precizeze că puţina presă independentă, îndeosebi cea de investigaţii, care a militat în permanenţă pentru deschiderea informaţiei, s-a trezit după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, prin 2015, că instituţiile statului, una după alta, se închid în faţa reporterilor de investigaţie.

„De ziua independenţei presei am încercat să facem un exerciţiu, am trimis câteva sute de scrisori la câteva instituţii publice cu trei întrebări. Din 113 scrisori despre care am fost informaţi că au ajuns la destinaţie, am primit doar 50 de răspunsuri”, a adăugat Alina Radu.

Prezent la emisiune, şeful Direcţie pentru protecţia datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu a afirmat că în prezent Republica Moldova este în proces de schimbare a legislaţiei naţionale în ceea ce ţine de protecţia datelor cu caracter personal, şi că abia începând cu luna mai 2018, ar trebui să ajungă să respecte aceleaşi reguli de joc ca şi celelalte state din Uniunea Europeană

„Acest drept de a accesa datele cu caracter personal, despre care am spus că jurnalistul nu este limitat în nici un fel de categorie de date atunci când există faptă publică, persoană publică şi interes public sporit, doar că nu trebui să uităm că ei trebuie să justifice/argumenteze aceste demersuri”, a explicat Sergiu Bozianu, îndreptăţind oarecum instituţiile publice care folosesc „legea cu privire la datele cu caracter personal”, refuzând astfel să acorde un răspuns pozitiv jurnaliştilor.

În replică, moderatoarea emisiunii i-a reproşat lui Bozianu că, dacă pe de o parte, accesul jurnaliştilor la informaţii este tot mai restrâns, atunci oamenii simpli se simt tot mai puţin protejaţi sub aspectul datelor cu caracter personal şi a vieţii private. În context, aceasta a ţinut să specifice că a observat tot mai multe scurgeri ciudate de informaţii în spaţiul public, făcând referire la diferite convorbiri telefonice, înregistrări video, unele chiar din dormitorul persoanei, iar unii oameni sunt filmaţi de jurnalişti în timpul lor liber.

„Pe lângă faptul că trebuie să aştepte scrisori/răspunsuri, în primul rând, instituţiile răspund în ultimul moment. Nu, nu este ok ca jurnalistul/cetăţeanul de fiecare dată să-şi explice scopul pentru care are nevoie de anumite informaţii”, a opinat directorul de programe al Centrului de Politici şi Reforme, Andrei Lutenco.

„Eu am percepţia că Centrul pentru protecţia datelor cu caracter personal parcă ar proteja funcţionarii de jurnalişti. Imaginaţi-vă câţi ani lumină pierde un jurnalist când i se invocă această lege privind datele cu caracter personal”, a conchis Alina Radu, adresându-se la rândul ei lui Sergiu Bozianu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe