Alexandru Tănase: Retragerea reţelei „Dedeman” arată starea atmosferei investiţionale din Moldova
Investitorul "Dedeman" pleacă din Moldova speriat de birocratismul funcţionarilor de la primăria Chişinău. Ţara pierde investiţii de milioane de euro.
Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl proprietarii şi fondatorii lanţului de bricolaj şi materiale de construcţii "Dedeman" (facebook.com)
În contextul anunţului reţelei româneşti de retail "Dedeman" că din cauza barierelor administrative, birocraţiei excesive şi lipsei de certitudine în privinţa unei decizii a autorităţilor locale se retrage definitiv din proiectul investiţional demarat în Republica Moldova, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase constată că ar fi o acţiune deliberată, orchestrată de către monopoliştii de pe piaţa materialelor de construcţii, prin intermediul autorităţilor municipiului Chişinău care demonstrează cât se poate de clar starea atmosferei investiţionale din ţară.
“Este cazul să menţionez că am pierdut nu doar o investiţie de 20 milioane de euro, care ar fi generat cel puţin 200 locuri de muncă bine plătite şi impozite de milioane. “Dedeman” se angajase să construiască o parcare pentru 460 automobile, 50 locuri de parcare pentru angajaţi şi să investească peste 1 milion de euro pentru a reconstrui sensul giratoriu şi de a fluidiza traficul de la intersecţiile străzii Ismail, Calea Basarabiei şi Calea Moşilor”, comentează Tănase pe pagina sa de socializare precizând că şi-a expus părerea ca răspuns la întrebarea de ce oamenii fug din Moldova.
Compania “Dedeman” a încheiat în august 2015 un contract cu “Piele” SA în scopul construirii unui complex comercial pe terenurile deţinute de aceasta. Conform înţelegerii, cele peste 50 de clădiri ale fostei fabrici de piele construite în anii 1950-1960, majoritatea în stare avariată, urmau a fi demolate. Întreaga zonă urma a fi reamenajată prin construcţia unui centru commercial, spaţii verzi şi locuri de parcare. Însă, în toamna anului 2015 Primăria municipiului Chişinău ar fi refuzat eliberarea certificatului de urbanism la proiectarea obiectivului respectiv.
Potrivit unui comunicat, autoritatea municipală a invocat că ar fi necesară schimbarea codului de folosinţă a terenurilor în Planul urbanistic general. Beneficiarii s-au conformat tuturor cerinţelor, proiectul a fost avizat de autorităţile competente parcurgând toate procedurile necesare. În decembrie 2016, după multiple amânări, proiectul a fost transmis Consiliului Municipal Chişinău pentru a fi aprobat definitiv, dar din acel moment iniţiativa a rămas blocată până în prezent.
În context, fostul consilier prezidenţial român Iulian Chifu se întreabă dacă Republica Moldova vrea sau nu investiţii. Sau numai cadouri? De ce a plătit România 100 milioane euro sprijin şi tot atâta împrumut la dobânda sa? “Deja un semnal grav de alarmă. Atenţie că lucrurile se înrăutăţesc rapid pentru tot ce e românesc la Chişinău...”
