Adjunctul lui Kovesi: Corupţii nu se limitează la o infracţiune. Aşa îi prinzi

În ciuda activităţii intense a DNA, la acest moment, nu se constată un regres evident al fenomenului corupţiei, însă probabil că, în timp, acest flagel va regresa şi va ajunge în limite tolerabile pentru cetăţean, a opinat vineri, într-un interviu acordat publicaţiei Constanţa noastră, procurorul-şef adjunct al DNA, Nistor Călin.

"Nu cred că putem vorbi de o perpetuare a fenomenului de corupţie specific doar României. În România, fenomenul a fost perceput mai pregnant în perioada ultimilor ani, tocmai din cauza activităţii desfăşurate de organele de urmărire penală şi de instanţele de judecată", a explicat Nistor Călin, care a trimis în judecată persoanele cu notorietate precum Dinel Staicu, Ionel Manţog sau Antonie Solomon.

Orice persoană urmărită penal, judecată, se bucură de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.Când vine vorba însă de cei care deţin funcţii în administraţie, în legislativ etc., procurorul-şef adjunct al DNA susţine că ar trebui să existe o normă juridică potrivit căreia punerea în mişcare a acţiunii penale să atragă de drept suspendarea din funcţie.

"Vorbesc despre punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru ca aceasta se realizează atunci când se constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute de art.16 Cod procedură penală. Din acel moment nu mai vorbim despre suspiciune rezonabilă, despre indicii, discutăm despre probe. Pe de altă parte, o persoană publică inculpată ar trebui să mai aibă şi onoare şi să facă un pas înapoi.

Să concluzionăm: nu depunerea unei simple sesizări penale ar conduce la retragerea din funcţie a persoanei vizate de sesizare, dar punerea în mişcare a acţiunii penale (ceea ce înseamnă existenţa de probe) ar trebui să conducă la această măsură", a explicat Nistor Călin.

Pentru a citi integral interviul intraţi aici.