Actul 23: Noi conflicte violente între “vestele galbene” şi poliţişti în Paris

În Paris au izbucnit noi conflicte, sâmbătă, în runda a 23-a a protestelor "vestelor galbene". Peste 100 de manifestanţi au fost arestaţi în Paris în timpul ciocnirilor violente cu forţele de poliţie, potrivit Deutsche Welle.

Un automobil, motorete şi o serie de baricade au fost incendiate în estul Parisului, când protestul "vestelor galbene" a devenit violent.

Pompierii din Paris s-au luptat cu o serie de incendii mici în apropierea Pieţei Republicii. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi alte echipamente din dotare pentru a pune capăt violenţelor, potrivit CBS News.

În pofida episoadelor violente din capitală, în general, protestele de sâmbătă din Franţa au fost paşnice.

Un total de 60.000 de poliţişti au fost implicaţi în diverse oraşe ale ţării. Cel puţin 5.000 au fost desfăşuraţi în Paris, iar autorităţile au avertizat manifestanţii să stea departe de malurile râului Sena şi de catedrala Notre Dame, care a fost distrusă săptămâna trecută parţial de un incendiu masiv.

Poliţia din Paris a susţinut că autorităţile au reţinut 126 de persoane în după amiaza zilei de sâmbătă şi au verificat peste 11.000 de persoane care au încercat să intre în capitală.

Manifestanţii sunt furioşi pentru dificultăţile economice şi taxele ridicate din ţară. Mulţi manifestanţi au fost întristaţi de distrugerea catedralei, însă, în acelaşi timp, sunt nemulţumiţi de faptul că magnaţii au făcut donaţii de peste un miliarde de dolari pentru reconstruirea catedralei, pe când cererile lor rămân nesoluţionate.

Organizatorii şi-au exprimat consternarea că, deşi cei care s-au ocupat de îngrijirea catedralei au avertizat ani de zile că nu au suficiente fonduri pentru reparaţii, câţiva dintre miliardarii ţării au anunţat că vor face donaţii masive numai după producerea incendiului.

Protestele “vestelor galbene” au început în noiembrie 2018, la început împotriva proiectului preşedintelui Emmanuel Macron de a creşte taxa pe carburanţi şi apoi transformându-se într-o mişcare de protest vizând mai multe probleme din ţară, variind de la lipsa unor servicii publice în oraşele mai mici până la stilul de guvernare al lui Macron, care a fost numit “preşedintele celor bogaţi”.

De atunci, Macron a anunţat un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro pentru a creşte puterea de cumpărare a muncitorilor şi pensionarilor şi a lansat o dezbatere naţională care se desfăşoară până la mijlocul acestei luni prin întâlniri în diverse oraşe ale ţării şi cu ajutorul unui website dedicat. Dar mulţi dintre manifestanţi au respins dezbaterea, considerând că aceasta serveşte intereselor guvernului.

Unii dintre fondatorii mişcării de protest s-au distanţat de protestele recente din cauza radicalizării lor. În plus, eforturile "vestelor galbene" de a crea un partid politic au eşuat din cauza divergenţelor dintre facţiunile mişcării şi a opoziţiei unor activişti la orice concept de conducere.

Pentru a reduce violenţele comise în ultimele luni în Franţa – recent au fost incendiate bănci şi clădiri rezidenţiale şi au fost vandalizate şi distruse magazine de lux şi restaurante – autorităţile franceze decis să trimită forţe militare antitero pentru a proteja şi asigura securitatea clădirilor publice.