Activiştii danezi şi mass-media refuză să fie reduşi la tăcere în timpul vizitei lui Hu Jintao

Liderul Partidului Comunist Chinez, Hu Jintao, este primit în acelaşi fel în majoritatea locurilor pe care le vizitează: protestatarii acţionează în forţă, ţin bannere, lipesc afişe şi strigă despre drepturile omului din China. În cele mai multe locuri, delegaţiile chineze reuşesc adesea să convingă poliţia locală să înlăture persoanele indezirabile. Cu toate acestea, în Danemarca, unde Hu a fost de curând în vizită, lucrurile au stat altfel. Jurnaliştii de la o serie de ziare importante s-au alăturat protestelor. Iar când poliţia a intervenit, a fost dată în judecată.
Liderul Partidului Comunist Chinez, Hu Jintao, împreună cu soţia sa, Liu Yongqing, flancaţi de anturaj, Copenhaga, 15 iunie 2012 (AFP / Getty Images)
Susanne Willgren
26.06.2012

Liderul Partidului Comunist Chinez, Hu Jintao, este primit în acelaşi fel în majoritatea locurilor pe care le vizitează: protestatarii acţionează în forţă, ţin bannere, lipesc afişe şi strigă despre drepturile omului din China. În cele mai multe locuri, delegaţiile chineze reuşesc adesea să convingă poliţia locală să înlăture persoanele indezirabile. Cu toate acestea, în Danemarca, unde Hu a fost de curând în vizită, lucrurile au stat altfel. Jurnaliştii de la o serie de ziare importante s-au alăturat protestelor. Iar când poliţia a intervenit, a fost dată în judecată.

Acuzaţii de încălcare a drepturilor omului şi de abuz de putere au fost depuse împotriva departamentul de poliţie din Copenhaga, capitala Danemarcei, după plecarea lui Hu Jintao, în urma unei vizite de stat de pe 15 iunie.

Potrivit lui Claus Bonnez de la organizaţia daneză de asistenţă juridică Krim, care a depus acuzaţiile, au existat trei incidente ce au dus la formularea plângerilor împotriva poliţiei.

Într-un caz, protestatara Luna Pedersen, de la Asociaţia Daneză Tibetană, a fost percheziţionată sub pretextul că se căutau droguri. În timpul percheziţiei, poliţia i-a confiscat steagul tibetan. Bonnez susţine că nu exista niciun motiv ca poliţia să o suspecteze că ar fi avut droguri la ea şi că poliţia nu a percheziţionat pe niciunul dintre cei care aveau pavilion chinez. Prima lovitură.

Într-un alt caz, jurnalistul Janus Oestergaard de la tabloidul danez Ekstra Bladet, publicaţie care la un moment dat a ocupat locul şase ca circulaţie în tară, a fost arestat după ce a expus nişte postere.

Pentru că jurnaliştilor nu li s-a dat ocazia să îi pună întrebări lui Hu la conferinţa de presă, Oestergaard a luat problema în propriile mâini. El s-a îndreptat spre sculptura Mica Sirenă din oraş şi a atârnat postere cu tibetani care şi-au dat foc în semn de protest faţă de politicile Partidului Comunist din Tibet.

"Am vrut să facem ceva pentru a demonstra preşedintelui că suntem serioşi în legătură cu acest lucru", a declarat Oestergaard pentru The Epoch Times. Poliţia a dat afişele jos şi l-a arestat, ţinându-l într-o celula timp de cinci ore. A doua lovitură. (Şeful de poliţie Mogens Lauridsen a declarat că poliţia din Copenhaga a urmat procedurile normale, când a fost întrebat despre arestarea jurnalistului, de către The Epoch Times).

Potrivit avocatului Bonnez, a treia lovitură s-a datorat faptului că poliţia din Copenhaga a ţinut protestatarii atât de departe de liderul chinez, încât acesta nu-i putea vedea, şi, prin urmare, nu au reuşit să îşi facă cunoscute opiniile. Acest fapt încalcă articolul 11 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, referitoare la libertatea de întrunire şi de asociere, susţine Krim, grupul pentru drepturile civile.

"Este important ca demonstranţii să poată fi văzuţi de preşedinte. Acesta este motivul pentru care demonstrează", a arătat Bonnez. "Acest lucru nu are nimic de-a face cu 'securitatea' ", a susţinut el. După părerea lui, poliţia a acţionat din motive politice şi diplomatice.

Mogens Lauridsen, purtătorul de cuvânt al poliţiei, a afirmat că protestatarii se aflau destul de aproape. "Ei îl puteau vedea pe preşedinte, şi el îi putea vedea pe ei", a apreciat el.

Claus Bonnez va continua cu acest caz. El crede că Curtea Europeană a Drepturilor Omului va avea ceva de spus despre modul în care s-a comportat poliţia.

Danemarca a mai fost implicată într-o situaţie de aparentă cenzură în numele delegaţiei chineze. Radiodifuzorului chinez cu sediul în New York, New Tang Dynasty Television, cu care Beijingul se află în război din cauza relatărilor sale îndrăzneţe privind drepturile omului, i-a fost refuzat accesul efectiv la evenimentul de presă, după ce autorităţile daneze i-au spus să depună cererea de acreditare mass-media direct la Ambasada chineză.

Politicienii locali şi analiştii mass-media din Danemarca s-au înfuriat. Autorităţile daneze şi-au cerut scuze de la mass-media într-un comunicat de presă.

The Epoch Times publică în 35 de ţări şi în 19 limbi. Abonaţi-vă la newsletter-ul nostru electronic.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor