A fost Nostradamus cu adevărat un profet?

Un om privind stelele
Un om privind stelele (Andrei Pricopie/ Epoch Times)

Unii îl consideră cel mai mare profet al lumii, pe când alţii nu cred deloc în scrierile lui şi susţin că interpretările date de oameni sunt cele care i-au clădit de fapt notorietatea, nu capacităţile sale ieşite din comun. Însă un lucru e clar - Nostradamus este un personaj învăluit în mister de secole, iar numele său cu siguranţă a făcut ocolul lumii şi a stârnit îndelungi controverse.

Nostradamus s-a născut în 1503, în Franţa, într-o familie educată. Iniţial a practicat meseria de doctor, iar metodologia lui specială de vindecare a ajutat la salvarea a nenumărate vieţi în timpul epidemiei de ciumă din 1520.

Se spune că Nostradamus a fost capabil să prezică viitorul utilizând o combinaţie între studiul astrologic şi inspiraţia divină. El a studiat riguros relaţia dintre mişcarea corpurilor cereşti şi evenimentele pământeşti şi a pretins că un spirit angelic l-a ajutat să înţeleagă modul în care aceste forţe se manifestă. Treptat a început să se bazeze din ce în ce mai mult pe acea voce interioară. Meditând, târziu în noapte, Nostradamus a afirmat că poate vedea şi înţelege evenimente din viitorul apropiat şi îndepărtat.

Invitat la Curtea renascentistă a regelui Henric al II-lea în 1556, a dobândit renume internaţional pentru profeţiile sale.

Una dintre ele părea de-a dreptul ridicolă, sugerând că un bărbat chior va deveni curând rege, iar o alta susţinea: „Leul tânăr îl va înfrânge pe cel mai bătrân pe câmpul de luptă, într-o singură luptă. Îi va străpunge ochii în cuşca aurită; două răni într-unul, apoi va pieri de o moarte năprasnică”.

Soarta a făcut ca la 1 iulie 1559, în timp ce regele participa la un turnir, lancea prietenului său mai tănăr, contele de Montgomery, care îi era adversar în acea competiţie, să străpungă coiful regal de aur, rănindu-l la ochi. O aşchie din lance i-a provocat regelui o a doua rană, iar acesta a suferit dureri groaznice timp de zece zile, după care a murit. În tot acel timp el a fost singurul domnitor francez cu un singur ochi.

Celebritatea lui Nostradamus se datorează lucrării „Les Propheties”, a cărei primă ediţie a apărut în 1555 şi este formată din catrene, respectiv strofe cu patru versuri. Fiecare catren prezice un anumit eveniment sau epocă. Aceste descrieri sunt confuze, pentru că sunt pline de metafore ezoterice şi anagrame. Chiar şi cele câteva date sau referinţe geografice care sunt incluse nu sunt aranjate în ordine cronologică.

Potrivit prefeţei operei sale, care se întâmplă să fie o scrisoare de la Nostradamus către fiul său César, versetele au fost destinate să fie mistificatoare. Nostradamus a mărturisit că îi era teamă că va fi persecutat, explicând că acest stil îl protejează de pedeapsa celor puternici, care nu păreau să fie întotdeauna încântaţi de ceea ce le prezicea. Însă scepticii sunt de părere că stilul vag este adoptat în mod conştient pentru a lăsa scrierile deschise interpretărilor.

În scrierile sale Nostradamus foloseşte noţiuni şi denumiri folosite în prezent, care nici măcar nu existau la acea vreme. De exemplu, a citat numele Italia când regatul Italiei nici nu era înfiinţat. Vizionarul scria într-un limbaj obscur, folosind franceza contemporană presărată cu expresii şi cuvinte din italiană, greacă, spaniolă, ebraică şi latină.

"Scrierile mele vor fi mai bine înţelese de cei ce vor veni după moartea mea", scria Nostradamus.

Multe dintre catrenele lui au prevestit dezastre: epidemii, cutremure, inundaţii, invazii, crime şi războaie. Unele fac referire la aceste dezastre în termeni generali, pe când altele vorbesc despre persoane sau grupuri mici de persoane care sunt individualizate în mod explicit.

Cu trecerea timpului mulţi oameni au fost de părere că Nostradamus a prezis cu exactitate o gamă amplă de evenimente viitoare: Revoluţia Franceză, moartea prinţesei Diana, cele două războaie mondiale, maşinăriile de război ale lui Adolf Hitler, inventarea submarinului, avionului şi balonului, până la epoca staţiilor spaţiale şi a războiului nuclear.

Adăugaţi la aceasta invenţia animaţiei, becului, marele incendiu din Londra, ridicarea lui Napoleon, asasinarea lui Kennedy, atacul de la 11 septembrie împotriva World Trade Center, aselenizarea omului pe Lună şi chiar denumirea Americii în profeţie şi ne putem da seama de ce este atât de apreciat.

Într-un catren faimos, Nostradamus vorbeşte despre „cerul în flăcări”, „noul oraş”, „trăznet uriaş” şi „doi fraţi răpuşi”, iar mulţi sunt de părere că face referire la atentatele din 11 septembrie împotriva World Trade Center.

Se pare că şi-a prezis şi propria moarte. I-a spus secretarului său Jean de Chavigny, la 1 iulie 1566: "Nu mă veţi găsi mâine în viaţă la răsărit". În dimineaţa următoare, într-adevar a fost găsit mort, întins pe podea, lângă masa de lucru.

Desigur, scepticii nu văd cu ochi buni reputaţia lui Nostradamus şi sunt de părere că aceasta se datorează în mare parte simpatizanţilor săi moderni care au interpretat sau tradus într-o manieră manipulantă catrenele acestuia, asociindu-le cu diverse evenimente într-un mod care poate fi foarte uşor combătut, în sensul că termenii generali, vagi, utilizaţi s-ar fi putut aplica cu uşurinţă unui număr de alte evenimente.

În orice caz, există nenumărate interpretări diferite ale scrierilor lui Nostradamus, fiecare încercând să desluşească secretele profeţiilor acestuia.

Invenţia animaţiei şi a becului

„Când animalul este domesticit de om

După mari eforturi şi dificultate începe să vorbească,

Fulgerul atât de dăunător pentru stinghie

Va fi luat de pe pământ şi suspendat în aer”

Animalul care este domesticit de om şi după mari eforturi şi dificultate începe să vorbească, poate face referire la animaţiile cu animale din filme care vor apărea (ex. Felix the Cat – 1922). Walt Disney şi-a început animaţiile reprezentând animale care vorbesc. Fulgerul poate fi interpretat ca fiind becul.

Hiroshima şi Nagasaki

La 6 august 1945, Statele Unite au lansat prima bombă atomică asupra oraşului japonez Hiroshima. După ce bomba a fost detonată, un nor alb, ca o ciupercă mare, a crescut la 15.000 de metri în aer. A fost o explozie orbitoare de lumină în întreg oraşul. Tot ce a rămas din Hiroshima au fost ruine şi cenuşă. Mai mult de 80.000 de persoane au fost ucise imediat din cauza exploziei.

"Aproape de porturile din două oraşe

Vor avea loc două catastrofe aşa cum nu s-au mai văzut niciodată,

Foamete, epidemie în interior, oameni răpuşi de oţel

Apoi strigă după ajutor către marele Dumnezeu nemuritor."

Aceasta este una dintre prezicerile lui Nostradamus care pare să descrie bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki. Expertul John Hogue explica: „Cuvintele din acest catren, numerotat şase, eventual după 6 august 1945, ziua când Hiroshima a fost iradiată, surprinde groaza profetului în timp ce asista la sacrificarea celor două porturi japoneze pe altarul începutului erei nucleare”. (pagina 89, Nostradamus şi Millennium).

Nostradamus a fost cunoscut pentru faptul că folosea jocuri de cuvinte cu numele persoanelor celebre, în scopul de a dezorienta persoanele care încearcă să interpreteze profeţiile sale înainte ca timpul lor să vină. Cuvântul "Hister" este considerat a fi o combinaţie de două cuvinte, "Hitler" şi "Ister", oferind astfel atât numele cât şi locul de origine al liderului nazist. Cuvântul "Ister" a fost numele latin pentru Dunăre în Germania, în apropierea căreia s-a născut Adolf Hitler.

În prefaţa „Les Propheties”, Nostradamus a afirmat că profeţiile sale se extind din vremea lui, respectiv în 1555 când a fost scrisă, până în anul 3797. În concluzie acest personaj enigmatic cel mai probabil va fi un subiect interesant de dezbătut şi în anii ce vor urma.