A fost descoperit cel mai stralucitor si distant Quasar

ULAS J1120+0641, un quasar avand o gaura neagra cu o masa estimata ca fiind de 2 miliarde de ori mai mare decat a Soarelui. Quasarul este cel mai stralucitor si distant obiect al Universului timpuriu
ULAS J1120+0641, un quasar avand o gaura neagra cu o masa estimata ca fiind de 2 miliarde de ori mai mare decat a Soarelui. Quasarul este cel mai stralucitor si distant obiect al Universului timpuriu (ESO / M. Kornmesser)

Cel mai indepartat quasar, cu numele de ULAS J1120+0641, a fost descoperit in timpul Studiului European cu Infrarosii al Adancului Cerului UKIRT (European UKIRT Infrared Deep Sky Survey) – UKIDSS, si si-a inceput activitatea la numai la 770 milioane de ani dupa Big Bang.

Quasarii sunt nuclei galactici puternic incarcati energetic si extrem de indepartati, fiind sunt asociati cu activitatea gaurilor negre.

“Acest quasar este o proba vitala a unui Univers timpuriu,” atesta liderul studiului, Stephen Warren, intr-o conferinta de presa. “Este un obiect foarte rar care ne va ajuta sa intelegem cum au crescut aceste gauri negre super masive acum cateva sute de milioane de ani dupa Big Bang.”

ULAS J1120+0641 este atat de distant incat lumii sale i-au trebuit 12.9 milioane de ani pentru a ajunge pe Pamant, si aduce probe in legatura cu ultima perioada a erei primelor galaxii (en. Reionization Era).

“Ne-a luat cinci ani pentru a gasi acest corp,” a afirmat co-autorul studiului, Bram Venemans, in comunicat. “Eram in cautarea unui quasar cu o deplasare spre rosu mai mare de 6.5”.

Acesta este cu mult mai stralucitor, asadar mai departe decat ceilalti quasari descoperiti, cum ar fi eso0917, o explozie de raze gamma cu o deplasare spre rosu de 8.2, si eso1041, o galaxie cu o deplasare spre rosu de 8.6.

“Gasirea unuia atat de indepartat, la o deplasare spre rosu mai mare de 7, a fost o surpriza fantastica,” a adaugat Venemans. “Examinand in adancurile erei primelor galaxii, acest quasar este o oportunitate unica de a explora un interval de 100 de milioane de ani de istorie a cosmosului, interval care era imposibil de cercetat inainte.”

Pentru a masura distanta, astronomii au folosit un Telescop foarte mare, FOR2, al ESO (Observatorul Europei de Sud) si instrumente ale Telescopului Nordic Gemini. Acestia au determinat ca masa gaurii negre din centrul quasarului este de aproximativ de doua miliarde de ori mai mare decat masa Soarelui.

Teoriile curente propun ideea ca aceste gauri negre cresc in mod treptat, ceea ce face dificil pentru astronomi sa explice existenta unei mase atat de dense, intr-o perioada atat de apropiata de Big Bang.

“Credem ca exista in jur de 100 de quasari stralucitori cu o deplasare spre rosu mai mare de 7 in toata intinderea cerului,” a afirmat autorul Daniel Mortlock in comunicat. “Gasirea acestui obiect a necesitat un efort de cautare imens, dar a meritat efortul de a descoperi unele din misterele universului timpuriu.”