6,9% din PIB pentru Sănătate în toate ţările membre UE! Medicii se vor adresa Parlamentului şi Comisiei Europene

Dacă fiecare guvern din Uniunea Europeană sau Europa ar aloca măcar 6,9% din PIB Sănătăţii, nu ne-am mai confrunta cu migraţia masivă a cadrelor sanitare din statele mai sărace în cele din Vest, iar calitatea actului medical ar creşte în toată Europa, explică medicii.
Parlamentul European
Parlamentul European (gov.md)
Se încarcă player-ul...

Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România va cere Comisiei Europene şi Parlamentului European ca fiecare ţară membră a UE să aloce cel puţin 6,9% din PIB pentru Sănătate. Astfel, fenomenul migraţiei medicilor ar putea fi stopat, iar calitatea actului medical va creşte în toate ţările membre ale Uniunii, consideră medicii.

Potrivit preşedintelui Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România, toate sindicatele care fac parte din Federaţia Europeană a Medicilor Salariaţi (FEMS) urmează să solicite acest lucru guvernelor din ţările lor, după care vor merge cu această propunere la Comisia Europeană şi la Parlamentul European.

"În ţările în care procentul (alocat sănătăţii n.r) din PIB este mai mic, mortalitatea este mai mare, speranţa de viaţă este mai mică. Făcându-se această cercetare, raportată la procentul din PIB per capita - pentru că sunt ţări care au populaţie mai mică şi un PIB mai mare sau un PIB mai mic, dar o populaţie mai mare - s-a constatat că dacă fiecare guvern din Uniunea Europeană sau Europa ar aloca măcar 6,9% din PIB, am putea stopa fenomenul migraţiei, am putea creşte calitatea actului medical, am putea cât de cât echilibra sistemele sanitare din Europa, pentru că se discută şi despre fenomenul migraţiei, care este un fenomen îngrijorător, mai ales în ţările Europei de Est, care rămân fără medici.

Aşadar, 6,9% din PIB se consideră un procent minimal pentru alocarea pentru sănătate. Acest lucru a fost constatat şi am ajuns la concluzia că toate sindicatele din Federaţia Europeană vor anunţa acest lucru către guverne lor, printr-o conferinţă de presă, după care se va organiza o delegaţie şi vom merge cu această propunere la Comisia Europeană şi la Parlamentul European", a declarat Victor Eşanu.

O altă propunere a sindicaliştilor se referă la salarizarea medicilor, a explicat Eşanu, în opinia căruia un medic rezident trebuie să primească două salarii medii pe economie, iar un medic la vârful carierei să aibă trei salarii medii pe economie.

"Pentru că în ţările din Europa de Est - că sunt ţări ca România, Bulgaria, Cehia, Polonia, care sunt exportatoare de creiere - acest fenomen al migraţiei să fie stopat, s-a constatat că ar trebui salarizarea medicului să fie între 2 şi 3 salarii medii pe economie din ţara respectivă.

Cu alte cuvinte, un medic începător, un rezident, ar trebui să înceapă cu două salarii medii, iar un medic în vârful carierei să ajungă la 3 salarii medii pe economie din ţara respectivă. Vedeţi că nu se fac comparaţie între salariile Franţei şi Bulgariei ci de salarii medii, pentru ca această propunere să fie susţinută", consideră Eşanu.

O altă solicitare a Federaţiei Europene este respectarea directivei timpului de muncă care prevede că orice lucrător trebuie să primească o zi liberă după 24 de ore de muncă sau o gardă de 24 de ore.

"O altă solicitare a FEMS este cea care se referă la respectarea Directivei 88/2003. Vorbim despre directiva timpului de muncă, iar directiva spune clar că, după o tură de 24 de ore sau după o gardă de 24 de ore, orice lucrător trebuie să primească o zi liberă de 24 de ore. (...) Un medic, după 24 de ore de gardă, dacă intră din nou în sala de operaţie, din cauza oboselii este supus greşelilor. Deci, practic, este o directivă care apără interesele pacientului. În Franţa dacă ai făcut o gardă de 24 de ore, poţi veni la serviciu, dar n-ai voie să intri în sala de operaţii. Guvernul Cioloş a elaborat un ordin în acest sens (...) doar că România are secţii cu 2 medici, cu 3 medici (...) noi nu putem respecta o directivă pentru că nu avem destui angajaţi şi aici ne întoarcem la salarizare, la 6,9% din PIB", a explicat Eşanu.

De asemenea, CFSMR a solicitat modificarea de urgenţă a Legii malpraxisului.

"Asigurarea de malpraxis în toată Europa este colectivă, din bani publici. Cu alte cuvinte, pentru cazurile de malpraxis, instituţia publică se asigură, şi nu medicul ori alt personal angajat, aşa cum se întâmplă la noi. Dacă se consideră că medicul a greşit, unitatea se întoarce împotriva acestuia în vederea recuperării prejudiciului. Această practică are în vedere în primul rând interesul pacientului, care poate fi despăgubit mai direct şi mai uşor", a declarat medicul.