31 august: Ziua Limbii Române în Republica Moldova
31 august este ziua în care toţi vorbitorii limbii române de pe ambele maluri ale Prutului, cât şi de peste hotatre, sărbătoresc Ziua Limbii Române. „Să preţuim limba română zi de zi, iar astăzi să o cinstim cum se cuvine”, a punctat Traian Băsescu.
Ziua limbii române (liteikotiubinskii.md)
Republica Moldova sărbătoreşte joi, 31 august, Ziua Limbii Române, marcată în ţara noastră începând cu anul 1990, fiind iniţiată de către primul Parlament la 23 iunie. În acea perioadă sărbătoarea se numea „Limba noastră cea română”, iar ulterior în anul 1994 denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”. Cu un mesaj de felicitare pentru vorbitorii limbii române a venit fostul preşedinte român, Traian Băsescu, amintind că 2017 este al cincilea an de când români de-o parte şi de alta a Prutului, dar şi de peste tot în lume onorează la unison Limba Română.
„Prin Decretul numărul 304 din 13 martie 2013, am promulgat Legea 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române în România. Coincidenţa face ca în acelaşi an, Curtea Constituţională de la Chişinău să facă dreptate limbii române, declarând-o limbă oficială şi în R. Moldova”, a scris fostul şef de stat român pe pagina sa de Facebook, specificând că acum atât la Bucureşti cât şi la Chişinău se vorbeşte aceeaşi limbă, este împărtăşită aceeaşi cultură, aceeaşi credinţă, urmând aceleiaşi istorii.
Acesta s-a arătat încrezător că va veni şi ziua în care „cu siguranţă, le vom face pe toate în aceeaşi ţară”. Băsescu a mai venit cu un îndemn către toţi vorbitorii de limbă română, îndeosebi către cei plecaţi, „să preţuim limba română zi de zi, iar astăzi să o cinstim cum se cuvine! La mulţi ani, români! La mulţi ani, vorbitori ai limbii române!”.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase a venit cu un mesaj de felicitare pe contul său de socializare, amintindu-şi câteva cuvinte lăsate de jurnalistul Constantin Tănase, deputat în primul Parlament, menţionând: „m-am născut în limba română şi voi muri în limba română, vinovat că nu am pătruns-o până la capăt şi, poate, de multe ori, i-am rănit frumuseţile. Voi muri trist pentru că, şi azi, această pasăre rănită este alungată din cuibul său”.
Cu ocazia sărbătorii naţionale „Limba noastră”, însoţiţi de numeroşi agenţi de pază, preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi prim-ministrul Pavel Filip au depus flori la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică a Capitaliei. Şi preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a depus la rândul său, flori la monumentul lui Ştefan cel Mare menţionând că pentru el „este o sărbătoare a limbii noastre istorice, aşa cum a vorbit-o şi marele domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt - limba moldovenească”.
Amintim că la 27 august 1989, la solicitarea celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat. Ulterior, a urmat o altă lege potrivit căreia s-a renunţat la grafia chirilică şi s-a revenit la alfabetul latin, ca mai apoi limba moldovenească să fie considerată identică cu limba română, notează jurnal.md
Limba română a fost recunoscută drept limbă de stat a Republicii Moldova în urma adoptării la 27 august 1991 a Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. Astfel, la finele anului 2013 Curtea Constituţională „a statuat de asemenea, că în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, limba de stat fiind considerată română şi nu moldovenească.
