Mamografiile nu sunt răspunsul

Mamogramele sunt un tip special de radiografie a sânilor, folosite pentru a detecta tumorile, ca parte a programului de prevenire a cancerului de sân. Cu toate acestea din ce în ce mai mulţi experţi sunt de părere ca mamogramele nu sunt foarte folositoare.
Mamogramele sunt un tip special de radiografie a sânilor, folosite pentru a detecta tumorile, ca parte a programului de prevenire a cancerului de sân. Cu toate acestea din ce în ce mai mulţi experţi sunt de părere ca mamogramele nu sunt foarte folositoare. (photos.com)

Cu câţiva ani în urmă, o prietenă m-a întrebat dacă nu aş vrea să vorbesc cu o organizaţie a femeilor despre cancerul la sân şi despre modul în care tumorile maligne ar putea fi detectate în stadiu incipient cu ajutorul mamografiei.

Dar când i-am dat o versiune scurtă a ceea ce voiam să spun, ea a remarcat, "Dar ele nu vor dori să audă asta!" Acesta a fost sfârşitul discuţiei. Deci, ce nu vor femeile să audă?

Ori de câte ori am pus sub semnul întrebării utilizarea mamografiei, a fost ca şi cum aş condamna maternitatea şi plăcinta cu mere. De curânnd, o comisie de experţi a semnalat faptul că femeile sub 50 de ani nu ar trebui să recurgă la mamografii şi că femeile aflate la menopauză ar trebui să apeleze la această procedură numai o dată la doi sau trei ani şi nu anual.

Adevărul gol-goluţ este că dacă mamografia ar fi fost un medicament, acesta ar fi fost scos de pe piaţă cu mult timp în urmă datorită ineficienţei sale.

De exemplu, Dr. Peter Goetzsche, un cercetător danez, susţine că nu există dovezi convingătoare că mamografiile anuale scad riscul de deces din cauza cancerului la sân. Pentru a ajunge la această concluzie, Goetzsche şi colegii săi au analizat studiile internaţionale efectuate pe o jumătate de milion de femei.

Dar cum poate o procedură care costă 0,5 miliarde de dolari în fiecare an în Canada să fie aşa de ineficientă? Există o explicaţie simplă.

Am putea elimina posibilitatea de cancer de col uterin dacă toate femeile ar face un test Papanicolau la intervale regulate. Asta se datorează faptului că acest test este un diagnostic celular. Se ia mucoasă de col uterin şi se pot detecta celulele precanceroase cu ani înainte de a provoca o boală malignă.

Dar mamografia este un diagnostic stângaci.

De ani de zile, li s-a spus femeilor că rezultatele mamografiei duc la diagnosticarea precoce a cancerului la sân. Cum ar putea testul să facă aşa ceva, când este nevoie de aproximativ şase sau mai mulţi ani pentru ca tumora să fie suficient de mare pentru a fi detectată de mamografie? Acest lucru oferă timp ca celulele maligne să ajungă la metastază.

Un alt neadevăr este numărul de vieţi salvate de mamografie. Adevărul crud este că, indiferent de modul în care priveşti lucrurile, scăderea numărului de decese cauzate de cancer este modestă.

Experţii sunt de acord că 2.000 de femei trebuie verificate timp de 10 ani pentru a salva una! Se poate argumenta că o viaţă merită. Dar nu ar fi mai bine ca să se utilizeze fondurile utilizate pe 20.000 de mamografii ineficiente pentru a gasi o modalitate mai eficientă de a diagnostica sau preveni cancerul la sân?

O altă concepţie greşită este eşecul de a informa femeile privind aspectele negative ale mamografiilor. Un studiu a arătat că femeile care au avut mamografii regulate pe o perioadă de 10 ani, au avut o şansă de 49 la sută să necesite o biopsie la sân în acest timp, din cauza unei mamografii suspecte.

Am asistat prea des la anxietatea profundă a unei femei al cărei raport necesită o a doua mamografie din cauza unei zone suspecte. Aşteptarea raportului şi teama de o biopsie la sân pentru a stabili dacă o boală malignă este prezentă cauzează o anxietate nejustificată. Adesea, acest scenariu este rezultatul unui diagnostic greşit

Pe de altă parte, atunci când o mamografie are rezultate normale, aceasta oferă unei femei un sentiment fals de securitate. Dar este ea în siguranţă? De exemplu, la femei cu vârste între 40-49 de ani, mamografiile pierd 30 la sută din tumorile maligne.

Susţinătorii mamografiei tind, de asemenea, să minimalizeze riscului radiaţiilor acestei proceduri. Eu nu sunt un expert în radiaţii, dar am vorbit cu experţi internaţionali care cred că radiaţiile excesive pot provoca schimbări maligne. Problema nu este doar o mamografie regulată ci şi cele suplimentare, necesare pentru a reverifica o leziune suspectă.

Dacă există un lucru pe care îl urăsc cu desăvârşire acela este ipocrizia, iar femeile au avut parte din plin de ipocrizie când vine vorba de mamografie. Aceste noi orientări sunt cel puţin un pas în direcţia cea bună.

Cu toate acestea, predicţia mea este că grupurile de femei şi cei cu interese în mamografie nu vor renunţa la această vacă sacră fără luptă. Şi zeci de mii de femei vor continua să apeleze la mamografii.

Dr. Gifford-Jones este un jurnalist medical cu un cabinet medical privat în Toronto. Site-ul său este DocGiff.com. El poate fi contactat la Info@docgiff.com.