UE, într-un război antimonopol împotriva Gazprom

Birourile celei mai mari companii de gaz din lume, Gazprom
Birourile celei mai mari companii de gaz din lume, Gazprom (NATALIA KOLESNIKOVA/AFP/Getty Images)

Valul de verificări şi de reţineri de documente de la sediile filialelor Gazprom şi partenerilor europeni ai companiei ruse, care s-a abătut recent peste Uniunea Europeană (UE), nu a fost, desigur, o întâmplare. Acest lucru a fost declarat deschis chiar de către comisarul european pentru energetică, Guenther Oettinger. Motivul: Comisia Europeană suspecta că unele dintre aceste companii ar încălca regulile antimonopol din UE. În mod concret, Comisia Europeană acuză Gazprom-Germania de abuz de influenţă asupra pieţei gazului şi de 'complot al preţurilor', lucruri care ar dăuna unei concurenţe sănătoase, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

La seria de 'raiduri' desfăşurate la sediile mai multor companii europene care au legătură cu Gazprom ar fi putut duce plângerile Europei de Est cu privire la majorarea preţului la gazul rusesc şi la concurenţa dintre gazoductul South Stream patronat de Gazprom şi proiectul european Nabucco. Iniţial, Gazprom a considerat aceste acţiuni drept verificări de rutină. Cu toate acestea, secretarul de presă al Comisiei Europene pentru probleme de concurenţă, Amelia Torres, a declarat într-un interviu oferit BBC că verificările nu sunt unele de rutină, ci au un motiv bine întemeiat: 'Noi desfăşurăm o anchetă antimonopol doar în cazul în care avem toate motivele pentru aceasta'.

Însă, dacă reprezentanţii Comisiei Europene vor desfăşura o anchetă antimonopol de anvergură, lucrurile l-ar putea solda pentru Gazprom cu amenzi de miliarde de euro, la fel cum s-a întâmplat cu Intel. Potrivit legislaţiei antimonopol a UE, acţiunile discriminatorii şi abuzul legat de poziţia dominantă a unei companii pe piaţă sunt lucruri interzise. În opinia Comisiei Europene, concurenţa ar avea de suferit 'de pe urma împărţirii pieţei între cei mai mari participanţi ai acesteia, a stabilirii de piedici în ceeea ce priveşte accesul la reţeaua de transport al gazului şi de bariere în faţa diversificării livrărilor, precum şi din cauza majorării preţurilor'.

Deocamdată, Rusia ocupă 31% din piaţa europeană a gazului şi, după cum a declarat recent premierul polonez Donald Tusk, 'UE nu poate fi orientat doar spre Gazprom'.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, se întrezăreşte o legătură directă între aceste verificări şi semnarea la Soci, la mijlocul lui septembrie, de către acţionarii South Stream (companiile rusă Gazprom, italiană Eni, franceză EDF şi germană Wintershall), a unui acord juridic pe marginea proiectului, în care sunt stipulate toate drepturile şi obligaţiile părţilor, repartizate cotele şi parametrii unei posibile retrageri din proiect. Şi aceasta pentru că realizarea respectivului proiect nu doar va majora cota rusă pe piaţa europeană a gazului, ci ar şi putea lăsa Europa fără asemenea furnizori de perspectivă precum Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi Kazahstanul. În mod logic, după aceasta au urmat atacuri la adresa Gazprom pe mai multe fronturi, subliniază cotidianul rus.

Însă, problema constă nu doar în livrările de gaz, ci şi în faptul că tocmai Gazprom ar urma să transforme din nou Rusia într-o superputere. În acest sens, cotidianul rus aminteşte de una dintre depeşele publicate pe site-ul WikiLeaks şi care conţine fragmente din discuţiile avute de vicepreşedintele american Joe Biden în timpul vizitei sale în Cehia, în 2009.

La acea dată, reprezentanţi ai conducerii cehe i-au împărtăşit oficialului ceh temerile lor legate de intenţiile Rusiei de a avea propriile zone de influenţă în lume. La aceasta, Biden a recomandat acţiuni care să împiedice Rusia să ocupe o poziţie de monopol pe piaţa livrărilor energetice din Europa. Biden s-a declarat uimit că ţările Europei nu reacţionează în suficientă măsură la pericolul ca 'o ţară să le poată închide uşor robinetul'. Biden a subliniat că atitudinea Moscovei s-ar schimba radical dacă Europa ar putea găsi o alternativă la combustibilii ruseşti.

Prin urmare, nu Gazprom constituie problema, ci Rusia, conchide Nezavisimaia Gazeta.