CE: Bulgaria s-a angajat in eforturile de reforma, Romania si-a pierdut dinamismul
Rapoartele anuale din acest an privind eforturile Bulgariei si ale Romaniei de a obtine rezultate in reforma judiciara si in lupta impotriva coruptiei dezvaluie o situatie diferita in cele doua tari.
In timp ce Bulgaria s-a angajat in eforturile de reforma si a obtinut rezultate importante, Romania si-a pierdut dinamismul, raportul indicand deficiente importante in eforturile acesteia de a realiza progrese - releva un comunicat de presa al CE, dat publicitatii marti.
In ambele tari, factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie sa isi asume o mai mare responsabilitate in beneficiul reformei. Pentru a ghida acest proces, rapoartele includ o serie de recomandari concrete pe care cele doua tari trebuie sa le puna in aplicare in cursul anului viitor.
Ca si in rapoartele anterioare, analiza Comisiei este bazata pe o evaluare a progreselor realizate de autoritatile din Bulgaria si din Romania, precum si pe informatiile provenind de la statele membre, de la organizatii internationale, de la experti independenti si din diverse alte surse. Comisia a efectuat mai multe misiuni in Bulgaria si in Romania, inclusiv cu sprijinul unor experti din alte state membre. De asemenea, rapoartele iau in considerare raspunsurile Bulgariei si Romaniei la chestionarele detaliate elaborate de catre Comisie.
Raportul privind progresele realizate de Bulgaria indica un puternic dinamism pentru reforma, care s-a creat de la ultimul raport anual al Comisiei prezentat in iulie 2009. Comisia constata ca exista vointa politica de a realiza cu succes reforma sistemului judiciar si recomanda Bulgariei sa continue eforturile de reforma.
Bulgaria a adoptat imbunatatiri ale procedurilor penale si poate face dovada unui numar mai mare de trimiteri in judecata pentru cazurile legate de coruptie la nivel inalt si de criminalitate organizata. Cu toate acestea, numarul cazurilor solutionate in instanta este in continuare prea redus. Este nevoie de imbunatatirea practicii profesionale in cadrul politiei, organelor de urmarire penala si instantelor, iar pentru aceasta va fi necesara asistenta externa. Sistemul judiciar trebuie sa ia mai des initiative si sa demonstreze un simt de responsabilitate mai puternic. Fondurile publice trebuie protejate mai bine impotriva fraudei si a conflictelor de interese.
Noua strategie de reforma judiciara a Bulgariei, aprobata de Guvern la 23 iunie, demonstreaza vointa politica de realizare a unei reforme profunde a sistemului judiciar. In cadrul acestei strategii, actualele deficiente care ar trebui solutionate de Bulgaria sunt considerate prioritati nationale si sunt abordate printr-o actiune comuna la nivel politic, la nivelul sistemului judiciar si la nivelul societatii bulgare.
Raportul privind Romania indica deficiente importante in eforturile Romaniei de a realiza progrese. Cu toate ca s-au inregistrat progrese semnificative in adoptarea Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, Romania a dat dovada unui angajament politic insuficient de a sprijini procesul de reforma. In plus, factorii de decizie din sistemul judiciar s-au aratat reticenti in ceea ce priveste cooperarea si asumarea responsabilitatii in beneficiul reformei.
Lipsa eficientei procedurilor judiciare si a consecventei jurisprudentei ramane deficienta fundamentala a Romaniei. In plus, sunt necesare imbunatatiri in ceea ce priveste responsabilizarea sistemului judiciar si procedurile disciplinare. Comisia invita Romania sa corecteze rapid aceste deficiente pentru a redinamiza procesul de reforma. Romania ar trebui, in special, sa stabileasca o cooperare stransa si constructiva intre diferitii actori la nivel politic si judiciar si sa consolideze angajamentul sistemului judiciar in favoarea reformei.
Modificarile legii privind Agentia Nationala de Integritate, votate la 30 iunie, reprezinta un important pas inapoi. Legea risca sa prejudicieze rezultatele pozitive obtinute de Agentia Nationala de Integritate si aduce Romania intr-o situatie de nerespectare evidenta a angajamentelor asumate la momentul aderarii. Comisia invita Romania sa isi onoreze angajamentele prin gasirea celor mai adecvate mijloace legislative pentru a restabili competentele ANI de a propune confiscarea efectiva a averilor nejustificate. Romania ar trebui sa isi propuna sa asigure un sprijin politic larg pentru transparenta si pentru protejarea eficienta impotriva coruptiei si a conflictelor de interese.
O perioada in care s-a constatat o incetinire a activitatilor parlamentare a fost urmata de una in care Romania a realizat progrese importante in al doilea trimestru al anului 2010, prin adoptarea in Parlament a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, la 22 iunie.
Ministerul Justitiei a lansat, de asemenea, o consultare privind o strategie de reforma a justitiei. Pregatirile pentru intrarea in vigoare a celor patru coduri noi, prevazuta acum pentru octombrie 2011, reprezinta o ocazie importanta de a realiza o reforma aprofundata a sistemului judiciar din Romania. Pentru a sprijini acest proces de reforma, Comisia invita Romania sa valorifice sprijinul puternic al Parlamentului pentru codurile de procedura si sa extinda aceasta vointa politica si la alte domenii.
Ambele rapoarte recunosc necesitatea continuarii acordarii de asistenta si a monitorizarii Romaniei si Bulgariei de catre Comisie in vederea sustinerii proceselor de reforma din Bulgaria si Romania, pana la indeplinirea tuturor obiectivelor de referinta, ceea ce va permite abrogarea MCV. Pentru a ajuta ambele state membre sa isi concentreze eforturile de reforma, Comisia formuleaza o serie de recomandari pentru fiecare dintre acestea. Comisia va sprijini in continuare Bulgaria si Romania in eforturile lor de reforma si va prezenta urmatoarea evaluare a progreselor in vara anului 2011.
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un Mecanism de cooperare si de verificare a angajamentelor asumate de Bulgaria si de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar, al luptei impotriva coruptiei si - in cazul Bulgariei - al luptei impotriva criminalitatii organizate. Comisiei i s-a solicitat sa elaboreze periodic un raport privind progresele realizate in aceste domenii. Aceasta a prezentat primul sau raport la 27 iunie 2007 si de atunci emite rapoarte semestriale. Rapoartele Comisiei publicate marti se bazeaza pe informatiile furnizate de guvernele bulgar si roman, de statele membre, de organizatii ale societatii civile, de asociatii si de experti. Rapoartele Comisiei sunt completate de rapoarte tehnice detaliate privind fiecare tara.
Ultimele rapoarte anuale au fost publicate la 22 iulie 2009 si au fost completate prin rapoarte intermediare, publicate la 23 martie 2010.
