
Editura italiana Bompiani a anuntat iesirea in librarii, la sfarsitul lunii octombrie, a noului roman al celebrului scriitor si semiotician Umberto Eco, intitulat ''Cimitirul din Praga''. Actiunea romanului se petrece in secolul al XIX-lea, dar cu aluzii la vremurile actuale, informeaza Corriere della Sera si Il Giornale.
Noua opera vine la 30 de ani de la ''Numele trandafirului'', publicat in 1980 si laureat al premiului Strega in 1981 - romanul care a marcat istoria best seller-ului italian si care l-a transformat pe Eco din semioticianul apreciat doar de ''intelighentia'' si lumea academica, intr-unul dintre scriitorii predilecti ai noii fictiuni de consum. Romanul a cucerit o popularitate fara precedent mai ales in strainatate si succesul sau s-a repetat cu romanele ''Pendulul lui Foucault'', ''Insula din ziua de ieri'' si ''Minunea Sfantului Baudolino'', toate editate de Bompiani.
De la primul roman, ''Cimitirul din Praga'' reia genul: un roman politist care vireaza spre spy story.
Alegerea orasului Praga este perfecta, avand in vedere ca orasul central-european din secolul al XIX-lea a fost o rascruce de spioni si falsificatori, unul dintre principalele noduri ale spionajului politic si international, precum si o etapa obligatorie si pentru serviciile tarilor. In plus, in acest oras magic, se stie ca pana si alchimistii de la curtea imparatului Rudolf de Habsburg isi rotunjeau veniturile spionand si falsificand.
Potrivit primelor indiscretii care circula printre prietenii bibliofili ai scriitorului, romanul foloseste evenimente specifice pentru a vorbi de actualitate.
Protagonistul nu ar semana deloc cu calugarul din secolul al XIV-lea, Guglielmo. Este un om in solda serviciilor secrete, un spion. Mai precis, potrivit comunicatului oficial care nu intra in detalii al editurii Bompiani, ne aflam in fata ''unui cinic falsificator''. 'Angajat de serviciile secrete ale unei jumatati din Europa - explica Bompiani - cinicul falsificator este capabil ''sa urzeasca intrigi, conjuratii, comploturi si atentate care au orientat parcursul istoric si politic al continentului nostru''.
Ar fi vorba de un ''roman construit pe faldurile cele mai secrete si mai ascunse ale politicii''. Sunt pagini care, desi se petrec in secolul romantismului, ''reflecta o lumina tulburatoare asupra timpului in care traim''. Potrivit indiscretiilor, de data aceasta lucrurile sunt ''foarte precise'' si au un impact asupra tintei alese.
Opera este anuntata printr-o tehnica aluziva si are o aura de mister de spionaj.
Un discurs aparte merita cimitirul evreiesc care da numele romanului. In el inhumarile au incetat la sfarsitul secolului al XVIII-lea - mai mult sau mai putin pe vremea cand in acest oras a avut loc premiera operei Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart - si s-a transformat in loc de pelerinaj si de intalnire pentru spionii care lucrau in solda Vienei.