Educatia, Cenusareasa politicii romanesti
Refuzul categoric de a mari salariile profesorilor afișeaza clar poziția guvernului Romaniei fața de importanța pe care o acorda educației.
Primul ministru al Romaniei a sesizat la Curtea Constitutionala legea de creștere cu 50 la suta a salariilor profesorilor. Mai mult, CSAT a fost informat despre "pericolul" iminent la care se expune Romania in cazul in care profesorii vor avea o leafa decenta. Federația Sindicatelor Libere din Invațamant a cerut o lege a salarizarii de patru ani, iar proiectul de crestere a veniturilor cadrelor didactice se afla pe masa deputatilor din luna iunie. “Acum este octombrie. Cred ca trebuiau sa stie deja daca exista fonduri pentru sustinerea acestor cresteri inainte de a vota "pentru"”, declara Violeta Amariei, liderul Filialei Iași a Federației.
Optica guvernanților noștri provoaca indignare - ei par a avea ingrata misiune de a submina mereu educația și cultura in Romania. Politica salariilor mici din invațamant este doar varful de iceberg al unei mari si profunde crize educaționale in care realitațile post (sau neo)-comuniste au aruncat Romania. S-ar putea discuta mul despre anomalia intregului sistem de invațamant, anacronic și ineficace, ramas in esența neschimbat din anii grei ai comunismului, dar aceea este o alta poveste.
Povestea care se deruleaza acum arunca in derizoriu importanța pe care o da guvernul educației. Ministrul finanțelor argumenteaza ca educația nu e un domeniu de producție. Macar in timpul perioadei comuniste loviturile sub centura date educației aveau un scop clar. Ea trebuia sa serveasca drept instrument de propaganda al partidului și era deturnata de la funcția ei normala pentru ca nu era nevoie de oameni care sa gandeasca independent. A gandi era un pericol, iar partidul unic nu avea nevoie de oameni educați, bine pregatiți și informați pentru ca aceștia nu i-ar fi asigurat supraviețuirea. Era clar: educația adevarata trebuia subminata.
Dar astazi? Ce face guvernul roman pentru a ajuta educația sa-și redobandeasca adevaratul ei statut? Dupa ce a plasat ca miniștri ai educației figuri dubioase intelectual, iși taie și ultima legatura cu rațiunea și bunul simț, aducand breasla profesorilor sub oprobiul public, instigand si invrajbind categoriile sociale. Profesorii, in viziunea guvernamentala, iau banii de la gura altor bugetari, iar un salariu acceptabil in Romania ar avea un efect devastator. Se știe ca in condițiile actuale subzistența unui profesor de liceu nu poate fi asigurata cu salariul actual. O femeie de servici intr-o banca caștiga mult mai bine. O marire cu 50 la suta le-ar fi asigurat profesorilor subzistența și nimic mai mult. O dublare ar fi atins pragul decenței. Desi nici acest lucru nu e foarte sigur, intrucat, ”sperie doar procentul, pe hartie realitatea e alta” afirma liderii sindicali.
Dar probabil dublarea salariilor este posibila doar in cazul parlamentarilor, care sunt ”saraci”, dupa cum afirma Vadim Tudor. Probabil ca munca domnilor parlamentari este un domeniu de mare producție din moment ce li se asigura și 700 Euro lunar bani de chirie, chiar daca nici nu folosesc acele apartamente puse la dispoziția domniilor lor, iar unii au casa in București. Cu siguranța ca ei nu duc grija zilei de maine și iși pot continua somnul dulce și in productivele ședințe din parlament.
Inainte, profesorii și elevii erau obligați sa participe la muncile campului- astfel se realiza „productivitatea” educației. Acum, profesori, elevi, etc. care abandoneaza școala, merg sa faca curat in Grecia, Spania, Italia, in deplina libertate și constranși de imprejurari. Ce atata carte?... O gloata de analfabeți este mai ușor de manevrat.
O tara de analfabeti ar fi tinta finala a actiunii ce trece obligatoriu prin indepartarea de scoala a unor profesori performanti. Pericolul sa fie atrasi spre aceasta profesie tineri capabili si sa se opreasca hemoragia de cadre calificate devine acum iminent prin marirea lefurilor in invatamant. Dar vai! Duși de euforia promisiunilor electorale care i-au facut sa voteze legea maririi salariilor, parlamentarii noștri realizeaza acum ca nu vor mai avea bani de campanie daca dau bani la profesori. Saracii…Avea dreptate Vadim!
”Semnificativ pentru atentia data varfurilor scolii este semnalul pe care l-am primit de la un distins profesor din Iasi al carui elev a luat medalia de aur la Olimpiada Internationala de Fizica”, scrie Jurnalul Național. ”Olimpicii au fost invitati recent la Guvern pentru a fi premiati. Premierul i-a lasat sa astepte o ora si jumatate la poarta Palatului Victoria pentru a primi un tricou si o diploma. Premiile anuntate de presa – 70-100 de milioane de lei (vechi) – au fost doar stiri de tv, banii n-au ajuns la elevi! Daca varfurile generatiei tinere sunt umilite, cum sa dai mesajul de atragere a mintilor luminate spre Romania?”
Mesajul adevarat este ca profesorii nu au voie la un trai omenesc nici sub acest regim. Educația a primit din nou o lovitura sub centura. Țara Romaneasca n-are nevoie de profesori, cum n-avea nevoie nici in trista epoca trecuta.
Insolența, agresivitatea, demagogia guvernanților noștri cand vine vorba de a face ceva bun pentru țara, sfideaza flagrant toate regulile moralei și ale bunului simț. Thomas Jefferson afirma: ”La nivel de națiune sau de individ, cele mai profunde interese ale noastre nu trebuie niciodata separate de datoriile morale”. Calitatea conducatorilor ințelepți din istorie a fost ca ei au pus interesele țarii mai presus de propriile interese. Calitatea conducatorilor rai este ca ei sacrifica oamenii și interesele țarii de dragul propriilor interese.
In restul Europei educației i se acorda un loc de seama. Liderii țarilor civilizate știu ca fara educație nu poate exista progres social. Categoria dascalilor este respectata pentru ca misiunea lor nu este ușoara: ei trebuie sa formeze caractere și sa educe viitorii lideri de care depinde bunul mers al țarii. Din pacate in Romania se gandește pe dos. "Proști și mulți" convine mai mult și actualului guvern…altfel, cine l-ar mai alege?
Din pacate, cei de la putere nu pot avea generozitatea de a gandi in perspectiva la propria lor țara. Daca ar face-o ar evita pericolele noii dezumanizari post-comuniste ale lipsei de morala și decența. Platon spunea: ”Daca omul n-a primit decat o educație defectuoasa sau rea, el devine cel mai ingrozitor animal pe care l-a produs pamantul. De aceea legiuitorul trebuie sa faca din educația copiilor prima și cea mai serioasa din preocuparile sale."
