Succesele olimpice nu spun nimic despre sistemul politic
 |
|
Grit Hartmann (privat)
|
ETG: Doamna Hartmann, motto-ul Jocurilor Olimpice din Beijing este: „o lume, un vis“. Dupa parerea dvs. au unit jocurile lumea? Care vis si al cui a fost implinit?
Grit Hartmann: Jocurile din Beijing au unit fara doar si poate pe sefii PCC cu IOC.
Cine nu a stiut pana acum, acum stie ce este IOC: este ca si Partidul Comunist Chinez, nereceptiv la valorile democratice, o intreprindere de afaceri, care a furat o idee cu care isi ascunde interesele financiare. Am vazut aceasta lume inscenata de aceste doua clici, o lume plina de frauda si minciuni: cu o festivitate de deschidere falsificata, cu parcuri stabilite pentru demonstratii unde oamenii au fost arestati, cu pagini de internet cenzurate si in stadioane cu recorduri mondiale ca ale lui Michael Phelps sau Usain Bolt, care fara doping nu ar putea fi realizate.
Gasesc ca este de speriat faptul ca inselatoria a fost atat de evidenta si PCC si IOC au mai si serbat acest Peep-Show olimpic, ca “jocuri ale atletilor” sau ca “festivitate armonioasa”. Aceasta a fost noua calitate a Jocurilor Olimpice din Beijing. Nu a fost vorba de un vis ci de iluziile Fair Play-ului, si ca spectatorii sa ia iluzia de buna ca sa le intre banii in buzunar.
ETG: A functionat? Si dorinta conducatorilor chinezi de a poliza imaginea Chinei in strainatate a reusit?
Hartmann: La televiziunea germana numarul de telespectatori a scazut considerabil in comparatie cu jocurile din Atena. Conform sondajelor jumatate dintre germani sunt nemultumiti, ei cred ca recordurile mondiale au fost manipulate.
Cat despre China: in articole s-a facut distinctie intre deschiderea si cordialitatea cetatenilor si regim. Multi au inteles ca impulsionata putere economica a Chinei nu este separata de sistemul politic, ci din contra, Statul Politist este premiza acestui avant. Acesta se bazeaza pe exploatarea resurselor si eliminarea celor care au alte opinii.
Nu, PCC nu poate sa spuna cu adevarat: Noi am cistigat Jocurile. In strainatate a fost un dezastru – chiar daca afacerea va merge in continuare, pentru ca intreprinderile vestice si politicenii actioneaza fara etica. Dezastru a fost pentru toti care au sperat intr-o deschidere a Chinei.
ETG: China a cistigat, cel putin, cele mai multe medalii de aur. Echipa lor a avut succes in sporturile traditionale ca gimnastica, tenis de masa si sarituri in apa, chiar si la ridicarea de greutati. In ce alte feluri de sport au facut progrese chinezii si care ar fi cauza?
Hartmann: Ridicarea de greutati este un sport infestat de doping in toata lumea. Chinezii au obtinut aur la 8 clase de ridicari de greutate la care au fost admisi. La inot au obtinut aur la 200 metri Delfin, unde cistigatoarea si-a intrecut cu 4 secunde propriul ei record. Astfel de cresteri de performanta sunt de necrezut, atat la atletii chinezi cat si la atletii de alta natie.
Si la caiac s-au imbunatatit chinezii. Si acest sport este unul care necesita forta. Pentru majoritatea substantelor interzise nu exista teste … Si China s-a pregatit bine pentru aceste jocuri, a investit mult, a cumparat antrenori din afara chiar si un antrenor de doping din DDR – aceasta a fost o parte din “Proiectul 119”, denumit astfel dupa 119 medalii de aur la sporturile principale.
ETG: Ce istorii se pot spune cu privire la numeroasele medalii de aur castigate de chinezi?
Hartmann: Poate una ar fi a cistigatoarei de aur la Judo, Xian Dongmei, care s-a bucurat dupa castigarea medaliei ca si-a revazut copilul in varsta de 2 ani. Deoarece a stat un an intr-un lagar de antrenament si nu-si vazuse copilul decat prin webcam.
In completare: cele mai multe medalii vin de la femei. Ele accepta mai repede amaraciunea. Lucrul acesta il speculeaza functionarii si au fost investite sume mari in sporturile cu femei.
Un lucru interesant este si capitularea lui Liu Xiang – asta arata presiunea enorma asupra atletilor, cand ei trebuie sa dovedeasca puterea sistemului politic, a tarii intregi.
ETG: In timpul razboiului rece a fost un concurs al medaliilor intre Uniunea Sovietica si SUA, de fapt a fost un concurs intre doua sisteme politice. Intre timp, China si SUA sunt cele mai puternice natiuni sportive. Ambele tari au sporturi diferite. De fapt despre ce concurs este vorba acum?
Hartmann: Succesele olimpice nu spun nimic despre valoarea sistemul politic, nu spun nimic despre ceea ce noi descriem ca omenie sau democratie. Aceasta idee depasita ca medaliile arata evolutia unei tari exista si in vest.
Politicenii se impopotoneaza cu placere cu sportivii cistigatori. Astfel, noi avem in Germania experienta dictaturii: mica DDR a fost o natiune puternica a sportului numai deoarece a organizat perfect frauda - doping organizat de stat.
Astazi poate ceea se vede este ca un concurs intre sportivii chinezi si colegii lor din SUA. De fapt, este un concurs legat de care sistem politic poate insela mai mult. Cine stie daca alergatorii americani nu ar fi mers mai bine, daca astfel de sportivi dopati ca Marion Jones nu ar fi in inchisori.
ETG: De ani de zile se discuta in Germania deapre centralizarea sportului. Ce parere aveti despre aceasta?
Hartmann: Nici una. Democratie inseamna concurs al modelelor alternative. In afara de asta: este o iluzie faptul ca centralizarea sau o mai multa introducere a stiintei in acest sport Olimpic de minciuni ar aduce mai multe succese curate.
In aceste momente functionarii germani cer mai multi bani pentru sportul de performanta. Doua treimi din cetateni nu sunt de acord. Civilizat ar trebui sa fie spus: ne luam la revedere de la acest circ, sa se finanteze singur de la reclame. Dar politicienii din Germania sunt mai prosti ca cetatenii.
ETG: Are sportul de performanta ceva comun cu sportul obisnuit de masa? Credeti ca Jocurile Olimpice au dat un impuls sportului de masa in China?
Hartmann: Acestea sunt timpuri trecute, chiar si in tarile vestice. Nici o persoana obisnuita nu se recunoaste pe sine intr-un erou Olimpic ca Phelps, care nu a fost invins niciodata. Astfel de figuri sunt dintr-o alta lume, ca dintr-o lume a jocurilor pe computer, fascinant si temator.
Sportul de performanta devine din ce in ce mai condensat, ca orice sistem fraudulos. In China nu a fost niciodata altfel. Daca se schimba? De ce sa schimbe PCC un sistem care in ochii lui are succes? Nu am auzit nimic despre vreun program de investitii al guvernului pentru noi orase ale sportului pentru cetateni.
Jurnalista si autoarea de carti Grit Hartmann provine din Leipzig, fiind crescuta sub regimul comunist al DDR. In cartea sa „Goldkinder“ (“Copii de aur”) a analizat politica sportului din trecut a DDR-ului. Epochtimes Germania i-a luat un interviu.
