Fostul lider al sarbilor bosniaci Radovan Karadzici a fost arestat
 |
|
Un sarb tine o fotografie cu fost lider al sarbilor bosniaci Radovan Karadzici in Belgrad, 27 februarie 2007. Karadzici a fost arestat luni, 21 iulie 2008, dupa ce 11 ani a fost mereu pe fuga si cautat pentru crime de razboi. (Dimitar Kilkoff/AFP/Getty Images)
|
Fostul lider al sarbilor bosniaci Radovan Karadzici a fost arestat, a anuntat, luni seara, Biroul de presa al presedintelui sarb Boris Tadici, citat de Reuters.
"Karadzici a fost localizat si arestat", precizeaza declaratia oficiala, fara a oferi alte detalii. Fostul lider al sarbilor bosniaci a fost retinut si transferat pentru a comparea in fata unui tribunal pentru judecarea crimelor de razboi.
Arestarea lui Karadzici si a altor persoane acuzate de crime de razboi a fost una dintre principalele conditii impuse pentru apropierea Serbiei de Uniunea Europeana. Anuntul localizarii si retinerii lui Karadzici a fost facut inaintea unei reuniuni a ministrilor de Externe din tarile UE, care urmeaza sa discute despre apropierea Serbiei de UE, dupa formarea unui nou guvern prooccidental la Belgrad. De asemenea, pentru marti era programata vizita la Belgrad a unui procuror pentru crime de razboi.
De asemenea, Washingtonul apreciaza capturarea lui Karadzici drept un "omagiu" adus victimelor atrocitatilor comise in timpul razboiului din Bosnia, relateaza AFP.
"Momentul arestarii, la cateva zile de la comemorarea masacrului celor peste 7.000 de bosniaci la Srebrenita, este extrem de potrivit, si nu poti (oferi, n.red) un omagiu mai potrivit victimelor atrocitatilor unui razboi decat sa ii aduci pe vinovati in fata justitiei", se arata in comunicatul Casei Albe.
Diplomatul american, Richard Holbrooke, artizan al acordului de pace de la Dayton care a pus capat razboiului din Bosnia l-a catalogat pe Karadzici, intr-un interviu pentru BBC, drept "Osama ben Laden al Europei".
"Uniunea Europeana saluta arestarea lui Radovan Karadzici, inculpat de genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi" de catre TPI, se arata in comunicatul emis de presedintia franceza a UE.
"Aceasta reusita ilustreaza angajamentul noului Guvern de la Belgrad de a contribui la pace si stabilitate in Balcani. Aceasta constituie o etapa importanta in vederea apropierii Serbiei de Uniunea Europeana", continua mesajul UE.
Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, a apreciat, in cadrul unui comunicat, ca arestarea lui Karadzici reprezinta "un moment istoric pentru victime".
Olanda, care a blocat aderearea Serbiei la UE, a salutat "imensul pas inainte" facut de Belgrad prin capturarea lui Karadzici, potrivit agentiei ANP.
"Va trebui sa vedem in saptamanile viitoare modificarile in consecinta in relatia UE cu Serbia", a precizat Ministerul Afacerilor Externe citat de agentia olandeza.
Ministrul britanic al Afacerilor Externe, David Miliband, a calificat arestarea lui Karadzici drept "o veste buna" si a declarat ca aceasta va deschide "un viitor mai bun pentru Serbia".
Karadzici a fost liderul sarbilor bosniaci in timpul razboiului din Bosnia (1992 - 1995) si a fost pus sub acuzare de tribunalul ONU pentru crime de razboi in iulie 1995 pentru rolul jucat in uciderea civililor in timpul asediului asupra orasului Sarajevo. El a mai fost acuzat de genocid, dupa patru luni, si pentru masacrul de la Srebrenita, soldat cu uciderea a circa 8.000 de musulmani.
Radovan Karadzici risca inchisoare pe viata daca este gasit vinovat pentru cele 15 capete de acuzare care i se aduc, in special genocid, presecutii, exterminare, crime, deportari, acte inumane sau luare de ostatici.
Potrivit actului de acuzare, el este principalul artizan al planului de "epurare etnica" din anumite zone din Bosnia-Hertegovina, alaturi de fostul lider militar al sarbilor bosniaci Ratko Mladici, si el cautat de TPI.
Obiectivul vizat de cei doi era crearea "Serbiei Mari" iar pentru aceasta "liderii sarbi din Bosnia (...) au pus in aplicare un plan de actiune care se traduce prin persecutii, tactici de teroare, expulzare si eliminare", se arata in document.
Karadzici este acuzat pentru trei dintre cele mai tragice episoade ale razboiului din Bosnia: genocidul din Srebrenita, asediul orasului Sarajevo si retinerea a mii de civili in taberele din regiunea Prijedor, in nord-vestul Bosniei.
Actul de acuzare descrie cum, dupa ce a fost ales la presedintia Republicii sarbe din Bosnia in martie 1992, functie pe care a ocupta-o pana in iulie 1996, el a "planificat, a incitat la comitere, a ordonat si ajutat la planificare (...) persecutarii populatiei musulmane din enclava Srebrenita".
Peste 8.000 de baieti si barbati musulmani din Bosnia au fost executati de fortele sarbe dupa preluarea controlului acestei zone, aflata sub protectia ONU de la 11 iulie 1995. Acesta este cel mai grav masacru comis in Europa de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Karadzici, in calitate de comandant-sef al fortelor armate sarbe din Bosnia, va trebui sa raspunda si pentru asediul de la Sarajevo.
Fost locuitor al capitalei bosniace, unde era medic psihiatru, Karadzici este acuzat ca ar fi planificat "o campanie prelungita de bombardamente si focuri izolate impotriva populatiei civile (...) pentru mentinerea locuitorilor intr-o stare de teroare continua".
Fostul lider sarb este acuzat pentru detentia a mii de civili croati si musulmani din Bosnia in conditii "oribile si inumane", mai ales in regiunea Prijedor, si pentru luare de ostatici. Peste 200 de militari ONU au fost retinuti de Karadzici in perioada 26 mai - 2 iunie 1995, in mai multe sectoare din Bosnia.
