INS: Veniturile gospodariilor au fost in primul trimestru de 1.998 lei, iar cheltuielile de 1.806 lei
 |
|
O bancnota de 50 de lei (Andrei Popescu/Epoch Times Romania)
|
Veniturile totale medii lunare ale unei gospodarii s-au situat, in primul trimestru, in termeni nominali, la 1.998 lei, in timp ce cheltuielile s-au plasat la 1.806 lei, sumele alocate produselor alimentare si bauturilor nealcoolice detinand cea mai mare pondere, potrivit INS.
Veniturile totale obtinute de o persoana au fost de 685 lei, iar cheltuielile de 619 lei, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS).
Potrivit metodologiei INS, veniturile totale le includ atat pe cele banesti, cat si pe cele in natura.
Astfel, veniturile banesti au fost in medie de 1.612 lei lunar pe gospodarie (553 lei pe persoana), iar veniturile in natura, de 386 lei lunar pe gospodarie (132 lei pe persoana).
Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri, cu o pondere de 51,1% din totalul fiecarei gospodarii.
La formarea veniturilor totale au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 21,8%, veniturile din agricultura cu 1,9%, veniturile din activitati neagricole independente cu 2,4% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 0,4%, respectiv 1,6%.
Veniturile din prestatii social includ printre altele veniturile din pensii, indemnizatiile pentru concedii de boala si maternitate, prestatiile din fondul de somaj sau prestatiile de asistenta sociala.
Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta, noteaza INS.
In primul trimestru, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 42,1% mai mari fata de cele ale gospodariilor din mediul rural si cu 14,9% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.
In mediul urban, veniturile medii ale gospodariilor s-au ridicat la 2.294,86 lei pe luna, in timp ce in mediul rural au fost de 1.615,16 lei.
Datele INS arata ca, in orase, veniturile au provenit in proportie de 63,5% din salarii, in timp ce 20,2% au fost generate din prestatii sociale, iar 10,6% au fost venituri in natura.
In acelasi timp, la sate principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 38% din total.
Cea mai mare parte a acestora, respectiv 33,1% din totalul veniturilor, a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 4,9% din totalul veniturilor.
O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (28,5%) si celor din prestatii sociale (24,7%).
Cheltuielile totale inglobeaza atat cheltuielile banesti, cat si contravaloarea consumului uman si furajer de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodariei.
In primul trimestru, cheltuielile au reprezentat 90,4% din veniturile totale.
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare), se arata in comunicatul INS.
In structura pe destinatii a cheltuielilor sunt incluse si cheltuielile pentru investitii, respectiv cumpararea sau constructia de locuinte, achizitia de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei sau cumpararea de actiuni.
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor de consum sunt determinate de mediul de rezidenta.
Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor de consum, calculate ca medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 576 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 73 lei.
Aceasta deriva din faptul ca, la sate, 48,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii. In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul intai, in medie, 40,3% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta, respectiv, pentru apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei.
In primele trei luni, pentru locuinta a fost alocata o suma echivalenta cu 23,2% din cheltuielile de consum.
Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,7% din totalul cheltuielilor) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).
Cheltuielile efectuate de gospodarii pentru sanatate (4,5% din cheltuielile de consum) si mai ales cele pentru educatie (0,9%) au inregistrat un nivel scazut, in special intrucat satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.
