Conform unui raport ONU, energia amovibila reprezinta “goana dupa aur verde”
 |
|
Achim Steiner, seful UNEP (Programul ONU pentru Mediul INconjurator). (STAN HONDA/AFP/Getty Images)
|
LONDRA — In cadrul a ceea ce a fost numita "goanna dupa aur verde," investitiile globale in energie amovibila au crescut cu aprox. 60 de procente pana la 148 miliarde de dolari in 2007, a declarat marti o agentie a ONU.
Incurajata de avantul preturilor la combustibil fosil si de ingrijorarile legate de emisiile de dioxid de carbon care alimenteaza incalzirea globala, investitia in energie “curata”, de la surse precum vantul, soarele si biocombustibilii, a crescut anul trecut de trei ori mai repede decat a prezis “U.N. Environmental Programme” (UNEP).
"Asa cum mii de persoane au fost atrase in California si Klondike la sfarsitul anilor 1800, goana dupa aurul verde energetic atrage legiuni de speculanti moderni din intreaga lume," a declarat Achim Steiner, seful UNEP.
Puterea eoliana a atras cel mai mult capital anul trecut, 50,2 miliarde de dolari, sau o treime din investitiile in energie curata, sustine un raport al UNEP numit “Global Trends in Sustainable Energy Investment 2008”.
In martie 2008, capacitatea eoliana instalata la nivel global a depasit 100 gigawatti, adica destul pentru a aproviziona aprox. 75 de milioane de locuinte.
Investitiile in energia solara au crescut cu 254%, pana la 28,6 miliarde de dolari, anul trecut, in timp ce sectorul biocombustibililor a avut parte de fonduri reprezentand aproape o treime, si anume 2,1 miliarde de dolari, spune raportul.
In total, energia curata a reprezentat 23 de procente din capacitatea nou instalata in 2007.
Investitiile publice in energie amovibila prin intermediul pietelor au ajuns la 23,4 miliarde de dolari, de la 10,6 miliarde de dolari in 2006, ceea ce inseamna mai mult decat dublu, sustine raportul.
Indexul energiei amovibile “S&P Custom/ABN AMRO Renewable Energy Index” a castigat 70 de procente in 2007, dar de atunci a scazut cu 14 procente din cauza slabiciunilor economiei globale.
Majoritatea fondurilor noi au mers la liderii energiei amovibile UE si SUA, desi China, India si Brazilia au atras 26 miliarde de dolari anul trecut, de 14 ori mai mult decat in 2004 (1,8 miliarde).
Cele trei tari in curs de dezvoltare detin in prezent 22 de procente din toate investitiile noi in energie amovibila, afirma UNEP. Investitiile din sectorul African al energiei curate au crescut de cinci ori, pana la 1,3 miliarde de dolari in 2007, inversand un declin gradual ce a debutat in 2004.
"Africa Sub-Sahariana, regiunea care se spune ca ar avea cel mai mult de castigat de pe urma energiei amovibile, ramane in mare parte neexploatata," sustine raportul.
Sectorul energiei amovibile se asteapta sa creasca la 450 miliarde de dolari in 2012, si pana la 600 miliarde de dolari pana in 2020, sustine UNEP.
Natiuni in curs de dezvoltare precum China, care a depasit recent SUA ca principal emitator global de dioxid de carbon, sunt incurajate de tarile bogate sa recurga la energie amovibila si sa adopte obiective legate de emisii, in conformitate cu un pact international in domeniul climei.
Prima perioada de angajament a Protocolului de la Kyoto expira in anul 2012, iar guvernele se intrec acum sa negocieze un nou acord pe care spera sa il aiba pregatit inaintea tratativelor ONU ce vor avea loc anul viitor.
"Descoperirile (raportului) ar trebui sa determine guvernele—atat din Sud, cat si din Nord—sa ajunga la un nou acord profund si plin de intelesuri inainte de importanta conventie privind clima ce va avea loc la Copenhaga la sfarsitul anului 2009," a declarat Steiner.
In SUA, pe masura ce acceptul public pentru energia amovibila creste, guvernul este chemat sa conduca "o revolutie impotriva carbonului" prin adoptarea de legislatie domestica in domeniul climei si sa fie de acord cu scaderea emisiilor cel putin la jumatate pana in 2050.
Ambii candidati la alegerile prezidentiale americane au declarat ca ei sustin reducerile intense si expertii sunt increzatori ca unul dintre ei va face progrese in privinta unui proiect de lege american asupra climatului in primele sase luni dupa ocuparea biroului prezidential.
