Dezbatere privind stergerea condamnarilor politice din perioada comunista
 |
|
(Epoch Times)
|
Dupa 18 ani de la Revolutia din decembrie, acest ‘act de reparatie morala’ are o valoare simbolica
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR) in colaborare cu Centrul de Studii asupra Comunismului si Postcomunismului si Facultatea de Istorie a Universitatii “Al.I.Cuza”, Iasi, au organizat miercuri, 12 decembrie, dezbaterea “Stergerea condamnarilor politice – o datorie morala a statului democratic”.
La dezbatere au participat Dumitru Bazon, detinut politic, presedinte AFDPR Iasi, Dorin Dobrincu, director general al Arhivelor Nationale ale Romaniei, Andi Mihalache, cercetator, Institutul de Istorie “A.D.Xenopol”, Iasi, conf.dr. Luca Pitu, disident, Silviu Lupescu, director al editurii Polirom, Dumitru Vacaru, detinut politic, autor al mai multor carti, si moderatorul dezbaterii, prof univ.dr.Alexandru Florin Platon, decanul Facultatii de Istorie, Iasi.
Initiativa IICCR este un demers pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la reabilitarea celor care au primit condamnari pentru activitate protestatara la adresa regimului, in timpul dictaturii comuniste. Proiectul intentioneaza a fi un act de reparatie morala pentru toti acei dizidenti si detinuti politici care au suferit atat in timpul fostului regim cat si ulterior, aceste condamnari afectandu-le viata si uneori si situatia materiala din perioada post-comunista.
 |
(Epoch Times) |
In Ungaria, Polonia sau Lituania, sentintele politice au fost casate inca din 1990. In Romania insa, un prim astfel de proiect a fost pus pe agenda Guvernului abia in 2007. Cercetatorii IICCR sunt constienti de pierderile irecuperabile suferite de cei carora li se adreseaza proiectul, astfel ca acorda in principal acestui act o valoare simbolica. Domnul Dumitru Vacaru, amintind faptul ca o mare parte a fostilor detinuti nu mai sunt, sustine ca acest act reparator vine prea tarziu. Moderatorul dezbaterii, decanul Facultatii de Istorie, prof. Florin Platon afirma importanta unui astfel de gest si sub aspectul antrenarii mai active a societatii civile mai ales din randul tineretului, in luarea unor decizii cu caracter democratic.
Expozitia itineranta Printre randuri: Ecouri ale evenimentelor din 1956 in Romania
In seara aceleasi zile s-a deschis expozitia itineranta Printre randuri: Ecouri ale evenimentelor din 1956 in Romania, organizata de Institutul Cultural Roman impreuna cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania - cu sprijinul Consiliulului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, Ambasadei Republicii Polone la Bucuresti, Institutului Cultural Italian si Ministerului Culturii si Cultelor - in perioada 9 octombrie 2007 – 19 ianuarie 2008. La Iasi expozitia va fi deschisa pana pe 17 decembrie, dupa care, va putea fi vizitata in Bucuresti, pana pe 19 ianuarie 2008.
Concept al istoricului Andrea Varga, expozitia isi propune sa fixeze in memoria colectiva, importanta evenimentelor din Romania anului 1956. Prin amploarea lor, a reprimarii brutale care a urmat si a pedepselor hotarate de instantele politice, aceste evenimente se inscriu in linia marilor miscari anticomuniste care au zdruncinat lagarul socialist, alaturi de Budapesta 1956, Praga 1968 sau Gdansk 1980. Expozitia isi propune sa arunce o privire noua asupra miscarilor studentesti si ale altor grupuri contestatare din Romania anului 1956, precum si a anchetelor, arestarilor si sentintelor de condamnare a celor care au participat la protestele anticomuniste din acel an. Aceste proteste s-au soldat cu 24 de executii, 1.000 de studenti exmatriculati, condamnari insumand 14.000 de ani de detentie , schimbarea pentru totdeauna a vietii catorva mii de oameni – iata doar o parte a represaliilor suferite de cei ce au indraznit sa solidarizeze cu revolutia din Ungaria.
Dincolo de rolul ei educativ, expozitia reprezinta un manifest pentru casarea sentintelor politice si pentru reabilitarea tuturor celor care, de-a lungul timpului, au luat pozitie impotriva regimului comunist. Acesti oameni, fosti detinuti politici sau internati in azile psihiatrice raman si astazi, din punct de vedere juridic, „infractori”, pentru ca au avut curajul sa se exprime si sa se manifeste liber. Astfel, acest proiect constituie si un apel la constientizare, solidaritate si actiune.
