Cand cubanezii isi vor infrange frica, totul va veni de la sine...
 |
|
Domnul Ramon Colas in vizita la Timisoara (Kuki Szabolcs - Epoch Times)
|
Intre 15 si 19 octombrie Institutul Intercultural din Timisoara a primit vizita domnului Ramon Colas. Dl Ramon Colas este Program Director pentru CUCAD (The center for the understanding of Cubans of African descent) in cadrul Mississippi Consortium for International Development. Cetatean cubanez stabilit de 5 ani in SUA, dl Colas lupta pentru democratie in Cuba comunista si pentru a face cunoscute incalcarile drepturilor omului si discriminarile din Cuba ocupandu-se si de educarea negilor din America pentru ca acestia sa perceapa intr-un mod cat mai veridic situatia negrilor si a albilor din Cuba.
Dansul a venit in Timisoara pt ca este interesat sa studieze revolutia anticomunista pornita aici, intrucat pana acum dizidentii din Cuba preocupati de schimbarea comunismului din aceasta tara au acordat atentie doar revolutiilor anticomuniste din Polonia, Cehia, Ungaria. Programul sau a inclus vizitarea orasului, vizite la Asociatia Memorialul Revolutiei 1989, la Societatea Timisoara, intalniri cu oficialitatile.
Domnia sa a avut bunavointa de a acorda un interviu ziarului nostru.
Reporterul: Vorbiti-ne despre scopul principal al activitatii dumneavoastra.
Dl Ramon Colas: Scopul principal al muncii mele in Statele Unite este acela de a face cunoscut in societatea americana ceea ce se intampla in Cuba, problemele sociale, discriminarile din Cuba, inegalitatile, concentrandu-ma asupra negrilor afro-americani (cetateni americani de origine africana) pentru a-i educa asupra a ceea ce se intampla in Cuba pentru ca negrii nord-americani au fost intotdeauna foarte apropiati de Fidel Castro.
Reporterul: Negrii nord-americani au fost intotdeauna foarte apropiati de Fidel Castro...
Dl Ramon Colas: Da. Este adevarat. Cand in 1959 Fidel Castro a ajuns la putere, majoritatea oamenilor care au parasit Cuba erau cubanezi albi. In momentul in care acestia au venit in SUA, negrii din Statele Unite i-au perceput ca fiind la fel ca albii americani pentru ca la acea vreme in anii ’60 si ’70 in Statele Unite se dadea o lupta pentru drepturile omului si drepturile negrilor, astfel ca negrii i-au vazut pe cubanezii albi care erau bogati si care au venit in SUA ca fiind ceva rau, egali albilor din SUA. De aceea negrii din America au avut intotdeauna relatii foarte incordate cu albii cubanezi veniti, asa ca s-au simtit mai apropiati de Fidel Castro. Acesta este motivul pentru care ma concentrez pe a-i educa, a le face cunoscut ce se intampla in momentul de fata in Cuba, faptul ca acolo exista o situatie mai rea fata decat aceea pe care o aveau negrii din America in anii ’60. Dar aceasta situatie exista nu numai pentru negrii cubanezi ci pentru toti cei din Cuba – atat negrii cat si albi care sunt discriminati si le sunt incalcate drepturile.
Reporterul: Ce se intampla in momentul de fata in Cuba?
Dl Ramon Colas: Situatia se caracterizeaza prin multa confuzie si prin multa frica, nesiguranta dar in acelasi timp exista si multa dorinta de schimbare. Regimul cubanez a impuscat si omorat oameni dintotdeauna si in fiecare zi propaganda guvernului este aceea de a mentine revolutia chiar daca aceasta inseamna uciderea oamenilor. In Cuba exista o miscare de opozitie care doreste schimbarea pentru ca stie ca majoritatea cubanezilor doresc de asemenea schimbarea dar cubanezii nu se mobilizeaza asa cum ati facut voi in Timisoara din cauza fricii si de asemenea din cauza figurii carismatice a lui Fidel Castro.
Reporterul: Deci oamenii il plac pe Fidel Castro?
Dl Ramon Colas: Pare o contradictie si doresc sa o explic. Majoritatii cubanezilor nu le place sistemul dar majoritatea cubanezilor au o fata dubla: frica ii face sa arate, chiar daca nu o simt, o anumita simpatie fata de Fidel Castro iar regimul profita de acest lucru astfel ca oamenii sa nu se mobilizeze impotriva regimului. Majoritatea cubanezilor sunt simulanti si pragmatici – stiu ca sistemul nu functioneaza dar pentru ca sunt atat de pragmatici ei nu vor reactiona, nu vor trece de partea opozantilor, cu toate ca le-ar place sa fie de partea lor.
Am scris un eseu intitulat „Nivelurile independentei”. L-am inceput in Cuba si l-am finalizat in Statele Unite si am ajuns la concluzia ca inclusiv in cazul persoanelor cele mai apropiate lui Fidel Castro acestea sunt supuse unui control si de asemenea frica ii controleaza.
Am vorbit timp de 9 ore cu una dintre garzile de corp personale, de prima linie, a lui Fidel Castro si l-am intrebat: „V-a trecut la vreunul dintre voi prin minte ca intr-o zi sa scoateti pistolul si sa ii trageti un glont in cap pentru tot raul pe care l-a facut?” El mi-a raspuns: „Imposibil” ceea ce demonstreaza ca ei insisi sunt supusi unui control mental care ii face sa creada ca este imposibil sa actioneze impotriva acestei persoane cu toate ca sunt langa el, si aceasta se transmite si restului populatiei din Cuba.
Reporterul: Dati-ne cateva exemple de tragedii petrecute sub regimul lui Fidel Castro.
Dl Ramon Colas: In ziua de 14 iulie 1997 un vas pleca din Cuba spre Statele Unite iar autoritatile au scufundat vasul si drept urmare majoritatea oamenilor au murit – 44 de oameni dintre care 22 erau copii.
In aprilie 2003, a impuscat trei tineri pentru ca acestia doreau sa ajunga in Statele Unite si - pentru a vedea rautatea lui Castro - el s-a intalnit cu ei inainte de a fi impuscati. Castro a intrat in incaperea in care se aflau toti – cei care au fost impuscati cat si altii care au fost condamnati la multi ani de inchisoare, iar cand acestia l-au vazut au devenit agitati dar el le-a spus: „Linistiti-va, linistiti-va ca din aceasta prajitura toata lumea are o bucata.” Prajitura insemna condamnarea care era deja decisa in momentul in care el a intrat in acea incapere.
Reporterul: Care a fost motivul pentru care Fidel Castro s-a aflat acolo?
Dl Ramon Colas: Fidel este foarte isteric, egocentrist. Cele relatate mai sus s-au intamplat la o luna dupa ce condamnase la moarte 75 de dizidenti. El face aceste lucruri pentru a arata presei de propaganda si tuturor oamenilor forta personalitatii sale psihopate si de asemenea a dorit sa demonstreze prin aceasta – atunci cand i-a vizitat pe acei oameni care erau condamnati – ca toti oamenii care intentioneaza sa faca ceva similar, ca tot ceea ce este facut impotriva lui poate insemna moartea. Si ceea ce este curios este faptul ca a afirmat ca a impuscat acele persoane pentru a evita un razboi cu SUA. E absurd! Si faptul imoral legat de aceasta este ca daca se presupune ca o tara este pe cale de a ajunge in razboi cu o alta tara trebuie sa isi protejeze cetatenii pentru ca acestia sa poata apara la randul lor tara dar el isi ucide proprii cetateni pentru un razboi posibil care nu va avea loc.
Reporterul: Oamenii il cred pe Fidel Castro ca simplul fapt ca acei trei baieti ar fi ajuns in Statele Unite ar fi putut declansa un razboi cu SUA? E absurd.
Dl Ramon Colas: Oamenii nu il cred dar nu il comenteaza. Oamenii nu il iubesc dar simuleaza ca il iubesc din frica si din cauza terorii. Chiar acest exemplu este un exemplu de teroare. In ziua urmatoare Fidel Castro merge la o scoala si copiii il aplauda. Mobilizeaza activistii de partid pentru a-l aplauda si aceasta imagine este transmisa poporului.
Reporterul: Era la fel in Romania...
Dl Ramon Colas: Comunismul este un sistem structural si un sistem structural functioneaza. Propaganda este un mijloc pe care il are pentru a apara ideologia.
Reporterul: Vorbiti-ne despre scopul vizitei dumneavoastra in Timisoara.
Dl Ramon Colas: Doresc sa cunosc mai multe despre revolutia care a pornit de aici, din Timisoara, pentru ca noi, cubanezii, pentru mult timp am fost dedicati studierii tranzitiei de la comunism in Republica Ceha, Polonia, Ungaria, Germania si nu am studiat niciodata revolutia romana.
Din punctul meu de vedere ceea ce a avut loc in Timisoara este posibil sa aiba loc in Cuba avand in vedere ca singurul popor [dintre cele care au avut parte de comunism] care are legatura cu latinii sunteti voi, ceea ce va apropie de cubanezi – temperamentul latin poate influenta tranzitia catre democratie in Cuba.
De asemenea, pe langa informatiile despre revolutia pe care doresc sa le aflu de aici, avem nevoie de sprijinul societatii romanesti. Pentru voi este foarte usor sa va amintiti cum era comunismul si acesta poate insemna ca puteti simti solidaritate fata de noi, cubanezii. Daca priviti in urma cu 18 ani va veti aminti ce inseamna o dictatura. Chiar asa ceva avem noi acum. De aceea este foarte usor sa gasim intelegere, sprijin in Romania si in special in Timisoara.
Reporterul: Cum credeti ca v-ar putea ajuta timisorenii?
Dl Ramon Colas: Cred ca oamenii de aici nu stiu prea mult despre ceea ce se intampla in Cuba dar este la fel pentru oamenii din Cuba care nu stiu nimic despre ceea ce s-a intamplat in Romania, deci cred ca ambele parti au de invatat mai mult una despre cealalta. Presa, intelectualii, tinerii, universitatile sunt foarte importante in acest sens, si in special clasa politica. Politicienii ar trebui sa fie mai responsabili in ceea ce priveste situatia din tara mea intrucat ceea ce se petrece in Cuba este lamentabil.
Cuba este o tara care pare a fi facuta pentru straini – exista totul, toate conditiile pentru strainii care au bani, dar nu exista nimic pentru cubanezi. Si de multe ori cand se vorbeste despre Cuba oamenii se gandesc la clasa politica, la carisma lui Castro dar nu se gandesc la viata de zi cu zi a oamenilor, la ceea ce trebuie sa faca oamenii ca sa supravietuiasca, ca sa depaseasca problemele de zi cu zi, probleme precum ce sa le dea o mama de mancare copiilor ei sau cand vrei sa spui ceva dar nu poti spune ce ai vrea pentru ca esti reprimat. Acestea sunt de asemenea lucruri importante care ar putea determina societatea romaneasca sa fie mai solidara cu cubanezii.
In aceasta dimineata am vizitat Memorialul Revolutiei 1989 din Timisoara si presedintele acestei asociatii mi-a sugerat 5 recomandari in legatura cu ceea ce am avea de facut: 1. este necesar sa cream un mediu de solidaritate intre fortele de opozitie; 2. sa cream un program politic referitor la ceea ce trebuie facut dupa revolutie, dupa schimbarea regimului; 3. sa identificam liderii democratiei; 4. schimbarea sa fie rapida si intreaga structura a comunismului sa fie eliminata; 5. sa cream in interior un mediu in care oamenii sa fie multumiti, asteptarile lor sa fie rasplatite.
Reporterul: Poate cea mai greu de realizat ar fi solidaritatea...
Dl Ramon Colas: Dintre punctele de mai sus, sunt multe lucruri pe care le facem deja. De exemplu, sunt fondatorul unui proiect numit Bibliotecile Independente din Cuba. Tocmai din cauza acestui proiect am suferit multa represiune si a trebuit sa parasesc tara ceea ce s-a intamplat acum cativa ani. Cred ca accesul la informatie este foarte important si de aceea sistemelor totalitare le este foarte frica de informatie.
Am un program de radio, Radio Marti, care transmite in Cuba de luni pana vineri, reluandu-se sambata si duminica. Sunt si alte lucruri care sunt mult mai strategice si pe care nu le pot divulga.
Intentionam prin ceea ce facem sa pregatim oamenii pentru schimbare si in special sa ii invatam sa isi infranga frica pentru ca eu cred ca atunci cand cubanezii isi vor infrange frica, totul va veni de la sine.
Reporterul: Succes in ceea ce faceti si va multumim pentru timpul acordat.
