Deschiderea canalului Bastroe, o piesa din ofensiva Moscovei in Romania
Ucraina a inaugurat circulatia pe canalul de navigatie Delta Dunarii, ignorand apelurile facute de Romania pentru respecatrea conventiilor internationale si a tratatelor bilaterale, potrivit BBC. Ministerul de externe de la Bucuresti (MAE) a negat ca a fost informat oficial in acest sens, precizand ca „face verificari in acest sens”. Aceasta pozitie este surprinzatoare, in conditiile in care oficialii de la Kiev au anuntat inca de acum cateva saptamani inaugurarea canalului. Kievul a stiut sa profite de criza politica de la Bucuresti si a facut anuntul mizand pe o reactie apatica a autoritatilor de la Bucuresti. In plus, si-a luat masuri pentru a nu fi acuazat ca a incalcat Conventia Espoo, trimitand o notificare catre MAE pe 26 aprilie, despre proiectul construirii canalului. Afacerea Bistroe nu este straina de implicarea Kremlinului, iar momentul ales nu este intamplator, in conditiile in care legatura Guvernului Tariceanu cu Moscova nu mai poate fi ascunsa. Avand in vedere intentia autoritatilor ucrainene de a concesiona canalul, mai multe firme ruse si-au anuntat deja intentia de a investi in acesta afacere. Avantajele economice pentru Ucraina sunt substantiale, in conditiile in care ruta este nod de legatura intre Asia cenrala si Marea Nordului.
MAE incearca sa-si ascunda esecurile si sustine in continuare ca va face demersuri pentru a mentine proiectul ucrainean in acest stadiu. Ministrul Adrian Cioroianu sustine ca va face demersuri pentru a aduce incidentul cu partea ucraineana pe agenda Uniunii Europene. UE s-a pronuntat in trecut impotriva constructiei Canalului Bistroe, dar fara niciun efect. Romania a fost pusa astfel in fata faptului implinit.
MAE spune ca se va adresa institutiilor internationale competente, dar omite sa aminteasca de incalcarea Tratului bilateral cu Ucraina, semnat in 1997. In baza acestuia, s-a incheiat in 2003 un Tratat privind regimul de frontiera dintre cele doua tari, care prevede ca niciuna dintre parti nu poate modifica in mod unilateral albia, malurile sau regimul de scurgere a apelor de frontiera, prin lucrari realizate pe aceste ape, iar in cazul in care acest fapt s-a produs, partea care a efectuat respectivele lucrari unilaterale este obligata sa readuca apele de frontiera in starea initiala. Tratatul a fost prelungit anul acesta, in mod tacit, de catre fostul ministru de externe Razvan Ungureanu. Este o noua lovitura data eforturilor de cel putin doua secole ale marilor oameni de stat romani. Romania a avut ocazia de a repara grava eroare pe care a comis-o Adrian Severin, care a semant tratatul de baza din 1997. Tratul a echivalat cu recunoasterea dreptului Ucrainei asupra teritoriilor romane din componenta ei: Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Hotin, sudul Basarabiei si Insula Sepilor. Severin a declarat pe timpul tratativelor din 1997 ca “Insula Serpilor este pamant ucrainean”. Poate nu intamplator Severin, seful delegatiei social-democrate romane in Parlamentul European (PE), a fost ales zilele trecute seful delegatiei ad hoc a Parlamentului European pentru Ucraina, care are ca scop “stabilirea exacta a situatiei de la Kiev”, in contextul crizei politice de acolo. Pana la sfarsitul lunii mai, delegatia va merge in Ucraina unde reprezentantii PE se vor intalni cu “cei mai importanti actori din actuala criza politica din Ucraina”.
Directivele tarului Putin
Canalul Bistroe face parte dintr-o strategie pe termen lung a lui Putin, care incearca sa continue asa-zisul testament al lui Petru cel Mare, in care Marea Neagra si Marea Baltica sunt puncte cheie. Moscova a dus o lupta neintrerupta pentru Gurile Dunarii. Rasplata pentru sacrificiul din 1877 al armatei romane, fara de care razboiul impotriva Imperiului Otoman era un esec, a fost rapirea, din nou, a judetelor Cahul, Ismail si Bolgrad. Istoricul Mircea Dogaru a dezvaluit intr-un articol din 2004 ca strategia “tarului Putin” prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de “Europa”, eventual revenirea la prima Capitala, Kievul. Rusia a iesit la atac, dupa cum o demonstreaza actualele crize politice din tarile din fosta sfera de influenta a URSS: Romania, Bulgaria, Serbia, Ucraina, si anterior Ungaria. In planul lui Putin trebuie integrata si recenta diversiune lansata de Moscova prin care s-a incercat acreditarea “moldovenismului”. De altfel, teoria este mult mai veche. Bucovineanul Eudoxiu Hurmuzachi combatea in 1849, intr-un articol aparut in gazeta “Bucovina” teoria existentei unei “natii moldovenesti”. El avertiza ca idea face parte dintr-un proiect precis de rutenizare a romanilor din Bucovina. Prin eforuri sustinute, Hurmuzachi a reusit sa obtina, in 1862, din partea Curtii de la Viena, independenta administrativa a Bucovinei de Galitia, sub recunoasterea ca teritoriul ei este “parte a vechii Dacii”. Masura a contribuit la limitarea procesului de slavizare a romanilor. Chestiunea a revenit in actualitate, in conditiile Rusia urmareste sa creeze un grup etnic al “rusinilor” – urmasi ai vechilor locuitori din Rusia kieveana, care sa incorporeze si teritoriul istoric al intregii Moldove. In 1940, cand Bucovina de Nord, tinutul Herta si Sudul Basarabiei, ocupate de rusi, au fost trecute in componenta Republicii Sovietice Ucraina, secretarul CC M. Greciuha s-a bazat chiar pe aceasta idee. El a argumentat dreptul Ucrainei asupra acestor teritorii, sustinand, printre altele ca “Bucovina de Nord (474.617 locuitori) e populata majoritar de ucraineni, sau cum li se mai spune – rusini, si de gutuli, precum si de o parte neinsemnata a popoarelor de alte nationalitati, care nu au nimic comun cu originea moldovenilor. De aceea nu trezeste nici un fel de indoieli faptul ca toata Bucovina de Nord trebuie sa fie inclusa in componenta RSS Ucrainene”, potrivit unei note informative adresate Moscovei in 1940.
