Regimurile comuniste condamnate la Cluj
La Biblioteca Centrala Universitara „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a avut loc in anul 2006 simpozionul „In memoriam Ion Gavrila Ogoranu”, organizat sub forma de proces juridico-moral al crimelor regimurilor comuniste.
Actiunea la care au luat parte peste 150 de fosti detinuti politici, urmasi ai acestora, precum si fosti dizidenti, a avut ca scop sensibilizarea forurilor nationale si internationale cu privire la necesitatea declansarii unui proces juridic pentru a condamna ororile comise de regimurile comuniste din intreaga lume.
Instanta juridico-morala a fost formata din noua judecatori din toata tara, al carei presedinte a fost Ilie Tudor, tatal cunoscutului artist Tudor Gheorghe, iar avocatul Comunismului a fost Vasile Moldovan. In urma dezbaterilor, „Curtea de judecata juridico-morala a crimelor comunismului”, cum au numit-o organizatorii, a hotarat in unanimitate stigmatizarea acestui regim. Asa-zisul parchet de pe langa instanta juridico-morala a fost reprezentat de prof. Alexandru Stanescu, care a prezentat faptele reprobabile savarsite de comunistii din intreaga lume si s-a indreptat impotriva secretarilor generali, ai membrilor de comitete, presedintilor, ministrilor, sefilor de guverne etc. din tarile comuniste de pe patru continente. Toate aceste persoane au fost acuzate de genocid, vatamare grava a integritatii corporale, de crime impotriva umanitatii, de omor premeditat, de exterminare, de deportare, de privare de libertate, de tortura, de persecutare etc. „Ion Gavrila Ogoranu are in testamentul sau o clauza de a se initia un proces al regimurilor comuniste. Guvernul Romaniei ar trebui sa faca un asemenea proces, dar nu numai moral, ci juridic, si ar trebui ca acei care au facut politie politica sa li se interzica accesul la demnitati publice”, a declarat Pompiliu Manea, unul dintre organizatorii procesului, care a tinut sa precizeze ca marele luptator din Muntii Fagarasului, condamnat la moarte in anul 1951, a murit in acest an fara ca sentinta sa-i fie anulata, pentru ca ministerul de resort nu a facut demersurile necesare pentru ca eroul rezistentei anticomuniste sa fie reabilitat. Participantii la manifestare au decis sa-i ceara primarului Emil Boc sa numeasca o strada Ioan Gavrila Ogoranu.
Luptatorul anticomunist a murit la 1 mai 2006, in varsta de 83 de ani. Ogoranu a condus timp de sapte ani, ascuns in munti, grupul de rezistenta armata impotriva comunismului, iar in 1946 a luat parte alaturi de mitropolitul Bartolomeu Anania, cu care a fost prieten, la revolta studenteasca din caminul „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Autoritatile comuniste l-au condamnat, in 1948, la 15 ani de inchisoare, iar in 1951, la moarte. Dupa decimarea grupului sau, Ogoranu a stat ascuns timp de 21 de ani, fara sa fie prins de Securitate.
Desi a fost condamnat la moarte de un tribunal comunist, el a apucat sa ii scrie o scrisoare presedintelui american Richard Nixon. Astfel, numele sau a ajuns la Ceausescu pe o lista a celor de care se interesau SUA intr-o vreme cand Romania avea nevoie de clauza natiunii celei mai favorizate. Asa a scapat neimpuscat. Dar singurul lui regret a fost ca, desi a devenit om liber si nu a facut puscarie, cazierul a ramas. A murit ducand in spate o condamnare nedreapta si nereparata de noul stat roman.
