Oroarea construita de istorie
 |
|
Camioane transporta prizonieri si mii de spectatori au aparut sa priveasca executiile acestora pe un stadion din Chengdu, provincia Sichuan. (AFP/Getty Images)
|
Cum se incadreaza Sujiatun in mostenirea violentei de catre regimul comunist
Cum pot fiintele umane sa creeze si sustina o oroare precum lagarul de concentrare din Sujiatun? Pentru noi cei care traim in societatile libere, existenta sa depaseste imaginatia. Ce fel de societate poate da nastere unei astfel de orori?
Aparent, lagarul din Sujiatun a fost construit in 2001, dar fundatiile sale reale au fost stabilite cu mult mai mult timp in urma – au fost stabilite de-a lungul celor 50 de ani de tiranie sub Partidul Comunist Chinez (PCC).
In ultima jumatate de secol, numeroasele mecanisme de persecutie si control ale PCC si-au infipt radacinile adanc in mintile cetatenilor chinezi, in cultura si structura sociala a Chinei. A incerca sa intelegi ororile din Sujiatun – si persecutia Falun Gong – doar din perspectiva timpului prezent nu ofera o imagine completa a situatiei.
Masacrul violent si deschis in masa al miscarilor politice, precum Marea Revolutie Culturala, care au zguduit China s-ar putea sa fi trecut, dar ele au format si modelat cultura si chiar modul de gandire al chinezilor intr-un mecanism de auto persecutie care inca persista. Intr-adevar, o astfel de restructurare a societatii a fost fara indoiala scopul ultim al acestor campanii.
A descrie pe scurt mecanismele persecutiei si controlul dezvoltat de PCC este imposibil. Perfectionarea de catre PCC a spionajului, deceptiei, propagandei, controlului informational, incitarea la ura, a crimelor, etc. sunt fiecare in parte un subiect foarte vast.
Poate cel mai evident mecanism de inteles in cazul Sujiatun este mecanismul uciderii. Examinand istoria incarcata de omoruri a PCC, ororile de la Sujiatun raman socante dar nu sunt o surpriza.
Intre 60 si 80 de milioane de oameni au murit de cauze nenaturale sub dominatia PCC. Pentru PCC omorul este in sangele sau. Presedintele Mao a dat odata urmatorul ordin: “In zonele rurale daca omorati reactionarii, 1/1000 din populatie va fi ucisa...in orase ar trebuie sa fie mai putin de 1/1000.”
In cartea sa Inamicul din Interior, parintele Raymond J. De Jaegher relateaza povestea unor copii chinezi dusi de la scoala in piata locala in timpul razboiului sino-japonez. Dupa ce au fost stransi la un loc, invatatorul a primit ordinul sa ii faca pe copii sa cante. Dar acesta nu este un eveniment distractiv – este o executie publica. Cantarile copiilor s-au transformat in tipete atunci cand capul primei victime s-a rostogolit. Invatatorul incearca sa ii determine pe copii sa continue cantarile. Cand toate victimele au fost omorate, soldatii le-au taiat corpurile si le-au scos inimile.
Scopul real al acestui tip de executii si prezenta copiilor nu era pentru a inlatura acele elemente considerate o amenintare pentru PCC. Scopul sau real era de a cladi o fundatie a terorii adanc in psihicul chinezilor. Masacrele publice nu erau neobisnuite in primul deceniu al conducerii comuniste.
Un alt scop a fost acela de a face oamenii indiferenti in fata ororilor crimelor si violentei si pentru a-i transforma in revolutionari violenti, nemiscati de privelistea si ideea crimelor si masacrelor sangeroase.
Parintele De Jaegher adauga ca deseori a vazut copii fortati sa priveasca crime. Spectacolul sinistru – care la prima sa organizare i-a facut pe copii sa vomite si sa ameteasca – a devenit in cele din urma un eveniment normal pentru ei si copii au devenit indiferenti in fata crimelor. Unii chiar au devenit entuziasmati de perspectiva.
Omorul sub PCC deseori a parut a fi neordonat, irational si fara tipar. Acest lucru a fost deliberat. Crimele neprevizibile, irationale si la intamplare sunt cele mai inspaimantatoare. Este cel mai eficient mijloc de a controla oamenii prin frica. Nestiind niciodata cine va fi urmatoarea tinta a miscarii urmatoare, oamenii s-au preocupat doar de supravietuire.
Chinezii au devenit auto-cenzurati. Generatia care fost martora la teroarea exploziva si deschisa a miscarilor politice este acum generatia care va forma muncitorii si doctorii in spitale, precum cel atasat de lagarul din Sujiatun. Avand gandirea incetosata de ani de propaganda ei s-au obisnuit sa nu spuna nimic si sa nu intre in incurcaturi.
Istoria PCC este presarata cu orori precum cele din Sujiatun. Urmatorul extras din cele Noua Comentarii despre Partidul Comunist descrie cea mai repulsiva crima dintre toate: canibalismul.
“Ucigasii veterani au capatat experienta asupra modului in care sa extraga inimile si ficatii in timp ce victimele sunt inca in viata, si i-au invatat pe altii aceste lucruri, finisandu-si tehnicile catre perfectiune. De exemplu cand taiau si deschideau o persoana in viata, ucigasii trebuiau doar sa traseze o cruce pe stomacul victimei, sa calce pe corpul acesteia (daca victima era legata de un copac ucigasii ii presau partea de jos a abdomenului cu genunchii) si inima si celelalte organe ieseau pur si simplu afara. Criminalul sef avea dreptul la inima, ficat si organele genitale in timp ce restul luau ce ramanea. Aceste scene ingrozitoare erau impodobite cu steaguri si slogane.”
Facand referire la incidente care au avut loc acum 40 de ani, poate astfel de pasaje nu par relevante. La prima impresie, China de astazi intr-adevar lasa impresia ca s-a scuturat de mostenirea sa sangeroasa si incarcata de masacre. Dar realitatea este ca PCC aflat la putere a ramas la fel. Natura sa nu s-a schimbat.
Dupa o jumatate de secol de teroare, PCC a intimidat cetatenii chinezi pana in punctul in care acestia sunt ascultatori si nu mai e nevoie de astfel de campanii. PCC are de asemenea nevoie de bani de la Vestul constient de drepturile omului. Setea de sange si capacitatea PCC de a masacra ramane la fel; doar ca este pe jumatate adormita si se desfasoara in spatele usilor inchise ale lagarelor de concentrare precum cel din Sujiatun.
Pentru cei care au ajuns sa inteleaga natura si istoria Partidului Comunist Chinez, stirile despre Sujiatun nu au prezentat dubii. Asa cum spune avocatul chinez pentru drepturile omului Gao Zhisheng: “Sa nu fiti nici un pic surprinsi ca PCC a creat un astfel de loc, mai ales pentru cei care au fost martori la crimele sale sau au avut de suferit de pe urma lui. PCC va face orice. Chiar si exterminarea unui grup intreg pare rezonabila pentru PCC.”
