Rusia medievală: Cum seamănă anchetarea unui atentat din 2017 comis în metroul din St. Petersburg cu cea a atacului de la Crocus Mall

La 23 martie 2024, a doua zi după atacul terorist de la sala de concerte Crocus de lângă Moscova, FSB a raportat reţinerea a 11 suspecţi. La scurt timp, pe canalele Telegram au apărut fotografii şi videoclipuri cu forţele de ordine care îi torturau pe deţinuţi. Activiştii ruşi pentru drepturile omului raportează de ani de zile despre violenţele comise de serviciile de securitate, dar până acum agenţiile de aplicare a legii au încercat să muşamalizeze astfel de cazuri, atrage atenţia Meduza.io.

Aşa s-a întâmplat, de exemplu, într-un alt caz de terorism - după explozia din metroul din Sankt Petersburg din aprilie 2017. Atunci, inculpaţii au povestit despre tortură într-o "închisoare secretă" a FSB. "Meduza" reaminteşte cum s-a încheiat cazul atacului terorist din Sankt Petersburg şi spune la ce să ne aşteptăm acum de la ancheta FSB.

Tortură publică

"În curând îi vor aduce... pe aceşti suboameni", - le-a scris jurnaliştilor unul dintre angajaţii serviciului de presă al tribunalului Basmanny din Moscova, în seara zilei de 24 martie 2024. Era vorba despre cei patru bărbaţi din Tadjikistan, reţinuţi sub suspiciunea de atac terorist în sala de concerte Crocus.

Fotografiile şi înregistrările video din sala de judecată arătau semne de tortură. Pe faţa lui Dalerdzhon Mirzoyev, în vârstă de 32 de ani, se vedeau numeroase escoriaţii şi vânătăi, iar pe gâtul său se puteau observa resturile unei pungi de celofan. Fariduni Shamsiddin, în vârstă de 25 de ani, prezenta, de asemenea, semne de bătăi, iar obrazul lui era foarte umflat. Saidakrami Murodali Rachabalizoda, în vârstă de 30 de ani, avea o ureche bandajată. Muhammadsoobir Faizov, 19 ani, fusese adus în sala de judecată pe o targă, purtând un halat medical şi având asupra sa un cateter.

FSB a raportat capturarea presupuşilor militanţi a doua zi după atac. În acelaşi timp, au început să apară fotografii şi înregistrări video ale torturii pe canalele pro-război şi ale apropiaţilor forţelor de securitate ruseşti de pe Telegram.

Într-o înregistrare video, un bărbat în haine de camuflaj îi taie o bucată din ureche lui Saidakrami Rachabalizoda şi încearcă să îi bage carnea în gură, ordonând: "Mănânc-o, ticălosule! Îţi tai penisul şi ţi-l bag în gură!". O altă imagine publicată îl arată pe Fariduni Shamsiddin întins pe podea, cu pantalonii în vine. Se presupune că acesta era conectat la un dispozitiv militar TA-57, pe care forţele de ordine îl folosesc pentru a-l tortura cu şocuri electrice. De asemenea, canalele Telegram au relatat că lui Muhammadsobir Faizov i-a fost scos un ochi în timpul detenţiei (nu au fost publicate fotografii şi înregistrări video care să confirme acest lucru).

În total, potrivit FSB, forţele de ordine au reţinut 11 persoane. Pe lângă presupuşii participanţi la atacul asupra sălii de concerte, tribunalul din Basmanny a trimis în arest alte patru persoane - inclusiv fostul proprietar al Renault-ului cu care se deplasau teroriştii, Dilovar Islomov, în vârstă de 23 de ani, fratele său Aminchon şi tatăl său Isroil Islomov, precum şi Alisher Kasimov, care a închiriat un apartament unuia dintre presupuşii participanţi la atacul terorist. Încă nu se ştie nimic despre ceilalţi deţinuţi (şi nici despre presupusul lor rol în atacul de la Crocus).

În ciuda torturii, potrivit Serviciului Comun de Presă al instanţelor din Moscova, doar doi suspecţi în atacul de la Crocus - Saidakrami Murodali Rachabalizoda şi Dalerdzhon Mirzoev - au pledat vinovaţi.

Autorităţile ruse abia dacă au comentat utilizarea violenţei împotriva deţinuţilor. O excepţie rară este Ombudsmanul pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, care a declarat tortura inadmisibilă. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev, dimpotrivă, scrie că "teroriştii nu înţeleg decât teroarea represaliilor" şi că în acest caz "niciun tribunal şi nicio anchetă nu vor ajuta".

"M-a surprins", declară pentru Meduza apărătorul drepturilor omului, Roman Shirshov, în legătură cu publicarea videoclipului şi a fotografiilor de tortură. Membru al Comisiei publice de supraveghere - CPS - din Sankt Petersburg din 2016 până în 2022, îşi aminteşte că, în trecut, autorităţile ruse au împiedicat pe toate căile posibile chiar şi apărătorii drepturilor omului să afle despre tortură. De exemplu, forţele de ordine cereau ca victima să spună că nu a fost rănită în timpul torturii, ci în alte circumstanţe. În caz contrar, ameninţau că vor lungi detenţia sau că vor face din viaţa în detenţie un iad.

Faptul că autorităţile au aprobat în mod public torturarea acuzatului în cazul atacului terorist de la Crocus este un dezastru: acum va exista şi mai multă tortură în Federaţia Rusă.

Acum, Shirshov are sentimentul că angajaţii, care rareori au putut fi urmăriţi penal pentru violenţă ilegală înainte, nu se mai tem deloc de o eventuală urmărire penală. "Electrospominatorul" - un aparat folosit pentru electrocutare - este "o unealtă de folosinţă internă despre care [înainte] doar se auzise", notează Shirshov. "Totul a fost scos la iveală, iar aceasta este o adevărată crimă", continuă el. - Cred că a fost făcută în mod deliberat: oamenii au devenit foarte toleranţi faţă de violenţă. Există un inamic şi există statul. Dacă statul este "bun", poate face orice, chiar şi să tortureze oameni.

Activista pentru drepturile omului Iana Tepliţkaia, fosta colegă a lui Shirshov în cadrul CPS din Sankt Petersburg, este de acord că publicarea torturii nu pare a fi un "exces", ci mai degrabă "acţiuni planificate, conştiente". Ea observă că tranziţia spre normalizarea violenţei în societatea rusă a fost treptată, "deşi războiul a accelerat foarte mult această degradare". Activista recunoaşte: "Sunt confuză pentru că nu am trăit încă niciodată într-o societate în care tortura să fie recunoscută în mod deschis"."Unde există tortură, nu există nicio anchetă".

După ce a văzut ştirile despre reţinerea suspecţilor în cazul atacului asupra Crocus, Roman Shirshov şi-a amintit imediat de un alt caz de terorism.

În 3 aprilie 2017, la Sankt Petersburg, un terorist a detonat o bombă într-un vagon la trecerea dintre staţiile Sennaya Ploşciad şi Tehnologhiceski Institut. Au fost omorâte cincisprezece persoane, iar aproximativ 100 de persoane au fost rănite. În explozie a fost ucis şi presupusul militant Akbarjon Jalilov, potrivit anchetatorilor, membru al organizaţiei teroriste Katiba Tauhid wal-Jihad, care a fost instruit în domeniul explozibililor în Alep. Însă forţele de securitate credeau că acesta avea ajutoare care ar fi plănuit să continue atacurile.

Unsprezece persoane au fost inculpate - din Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan, unii cu cetăţenie rusă. Mai mult de jumătate dintre ei erau vecini într-un apartament de pe Tovarişceski Prospekt din Sankt Petersburg. Doar unul dintre ei, Ibragimzhon Ermatov, a recunoscut că îl cunoştea pe teroristul sinucigaş Djalilov - cu doi ani înainte de atac lucraseră împreună în cafeneaua "Sushi Wok".

Toţi inculpaţii au insistat că sunt nevinovăţi. Doi dintre acuzaţi - fraţii Abror şi Akram Azimov (aveau 26 şi 28 de ani la momentul respectiv) - au declarat că în primăvara anului 2017, chiar înainte de reţinerea lor oficială, fuseseră torturaţi într-o "închisoare secretă" a FSB.

Procesul în cazul atentatului cu bombă de la metrou a început în primăvara anului 2019. Inculpaţii, care se aflau în izolatoarele din Moscova în timpul anchetei, au fost transferaţi la Sankt Petersburg. "Am auzit că unii dintre inculpaţii din acest caz au fost torturaţi. Prin urmare, când au fost aduşi la centrul de detenţie preventivă Kresty, am decis să îi vizităm", spune Roman Shirshov.

La 30 şi 31 martie 2019, Shirshov şi Iana Tepliţkaia, pe atunci membri ai CPS din Sankt Petersburg, au discutat cu mai mulţi inculpaţi pentru terorism din centrul de detenţie, inclusiv cu Muhamadsyup Ermatov, în vârstă de 28 de ani. "Un "tip obişnuit", aşa cum îl descrie Shirshov, le-a spus activiştilor pentru drepturile omului că şi el a fost torturat în "închisoarea secretă" a FSB.

La începutul lunii aprilie 2019, Shirshov şi Tepliţkaia au cerut Comitetului de Investigaţii şi Procuraturii Generale să verifice versiunea lui Ermatov şi să-i aducă în faţa justiţiei pe ofiţerii care l-au torturat. Însă la fel ca şi fraţii Azimov, au fost refuzaţi, pe motiv că nu ar fi existat "semne ale unei infracţiuni".

Alţi inculpaţi în caz au fost, de asemenea, supuşi la violenţe ilegale şi la presiuni din partea ofiţerilor. Mahamadyusuf Mirzaalimov a declarat că la Comitetul de anchetă, unde a fost dus după ce a fost reţinut la 6 aprilie 2017, a fost întâmpinat de patru ofiţeri; unul dintre ei avea o bâtă în mână, iar altul un pumnal. "Mi-au spus: 'În genunchi!'. Apoi mi-au încătuşat mâinile la spate şi au început să mă tragă în direcţia opusă. Cei trei m-au bătut, dar eu nu ştiam nimic şi nu am putut să le spun nimic", a adăugat Mirzaalimov. Ofiţerii i-au bătut, de asemenea, pe vecinii săi Azamjon Makhmudov şi Dilmurod Muidinov, potrivit relatării acestuia din urmă.

Un alt acuzat în acest caz, Sodik Ortikov, a vorbit în instanţă despre bătaia primită înainte de percheziţie şi interogatoriu. Potrivit acestuia, forţele de ordine au plantat explozibili şi arme asupra lui. Alţi inculpaţi au vorbit, de asemenea, despre falsificarea probelor.

"I-am luat sub control, i-am vizitat în mod regulat, i-am interogat" - spune despre inculpaţii în cazul atacului terorist din metroul din Sankt-Petersburg Roman Shirshov. Pe lângă asistenţa în rezolvarea problemelor interne, apărătorii drepturilor omului au căutat să se asigure că inculpaţii nu erau presaţi de organele de drept. "Dar inculpaţii pentru terorism, pedofilie sunt categorii foarte vulnerabile", explică Shirshov - anchetatorii nici măcar nu sunt supuşi unei presiuni [de sus], ci pur şi simplu li se spune că este un terorist, puteţi face ce vreţi cu el".

De exemplu, în mai 2019, când membrii ONC au vizitat din nou Kresty, unul dintre acuzaţii de terorism, Sodik Ortikov, a încercat să le povestească despre presiunea cu care s-a confruntat în centrul de detenţie preventivă Lefortovo din Moscova. Dar personalul de la Kresty i-a interzis să răspundă la unele dintre întrebări, potrivit raportului CPS, pentru a ascunde abuzurile.

În decembrie 2019, instanţa i-a condamnat pe inculpaţii din cazul atacului de la metrou la pedepse cuprinse între 19 ani şi închisoare pe viaţă. În acelaşi timp, acuzaţiile aduse împotriva a nouă dintre cele unsprezece persoane nu au fost niciodată dovedite, potrivit grupului Memorial. Iar violenţele împotriva inculpaţilor au rămas nepedepsite.

Lui Roman Shirshov, cele unsprezece persoane reţinute sub suspiciune în atacul terorist de la Crocus i-au amintit de cazul "Sankt Petersburg". "În atâtea cazuri, FSB spune că a reţinut [exact] 11 participanţi. Nu ştiu de ce. Au existat versiuni că ar fi existat nişte motive birocratice pentru acest lucru. Iar pentru mine acest număr este un argument indirect pentru falsificare", notează Tepliţkaia.

"Paralelele cu atacul terorist de la Sankt Petersburg sunt izbitoare", este de acord Shirshov. El explică faptul că atât atunci, cât şi acum, FSB a reţinut persoane a căror implicare în crimă este foarte îndoielnică. De exemplu, fostul proprietar al maşinii Renault cu care au călătorit teroriştii în ziua atacului de la Crocus, precum şi rudele acestuia. La fel ca şi proprietarul apartamentului închiriat prin Avito de către presupusul militant.

"Totul urmează aceeaşi pistă", este convins apărătorul drepturilor omului. Probabil că toată lumea va fi reţinută: cunoscuţi, prieteni [ai celor patru presupuşi militanţi]. Cei cărora le-au trimis mesaje text. Ancheta are o versiune şi face totul în conformitate cu aceasta. Iată cum funcţionează: toată lumea va fi ameninţată cu tortura pentru a obţine mărturiile necesare".

Cu toate acestea, îşi aminteşte el, în 2019, inculpaţii în cazul exploziei din metroul din Sankt Petersburg aveau un grup de susţinere. Activiştii au creat un site web care detalia neconcordanţele din caz şi tortura. Potrivit lui Shirshov, ei îi susţin pe inculpaţi chiar şi astăzi - comunicând cu ei şi răspunzând la plângerile lor.

Dar Shirshov se îndoieşte că cineva se poate uni pentru a apăra drepturile celor acuzaţi în atacul terorist de la Moscova. "Un grup mare, cu atât mai puţin unul deschis, este imposibil de organizat acum", este convins el.

Nici atunci nu era chiar sănătos să aperi suspecţii de terorism. Un site web dedicat cazului atentatului cu bombă de la metroul din Sankt Petersburg descrie presiunea cu care s-au confruntat rudele care au încercat să îi ajute pe inculpaţi.

În decembrie 2017, lui Ahral Azimov, tatălui fraţilor Azimov, i-a fost fost retrasă cetăţenia rusă şi a fost expulzat - Ahral a povestit jurnaliştilor despre torturile la care au fost supuşi fiii săi - şi a primit ameninţări din această cauză. Fraţii Azimov au primit, de asemenea, ameninţări că va fi plasată o bombă asupra tatălui lor, iar Abror a refuzat să depună mărturie despre "închisoarea secretă" din această cauză.

Tatăl fraţilor Ermatov, Bahodir, s-a implicat, de asemenea, în mod activ în apărarea inculpaţilor: a comunicat cu mass-media şi a căutat martori care ar putea confirma nevinovăţia fiilor săi. În mai 2019, Bahodir a murit într-un accident rutier, ale cărui detalii sunt neclare.
Acest lucru s-a întâmplat la aproximativ o lună după ce Muhamadsyup Ermatov a povestit despre tortură.

Acum situaţia este similară. "Niciun avocat nu s-a oferit voluntar să îi apere pe inculpaţi în cazul atacului asupra sălii de concerte Crocus", susţine agenţia de ştiri TASS, citând serviciul de presă al tribunalului Basmanny. În timpul audierii pentru alegerea unei măsuri preventive, cei patru acuzaţi în atacul terorist au fost reprezentaţi de avocaţi puşi la dispoziţie de stat.

"Este vorba de frică", crede Roman Shirshov. - cred că nimeni nu vrea să i se taie şi urechea. De aceea există aşa-numiţii avocaţi din oficiu, care nu vor face nimic în acest caz".

Pe 26 martie, jurnalista şi membră a Consiliului prezidenţial pentru drepturile omului Eva Merkaceva a declarat că avocaţii din oficiu au primit deja ameninţări. "Li se cere să refuze să participe la proces. În caz contrar, îi ameninţă că le vor "tăia urechile" şi că se vor ocupa de ei şi de familiile lor în alte moduri macabre", a scris ea.

Roman Shirshov şi Iana Tepliţkaia nu sunt siguri că inculpaţii se pot baza pe membrii CPS Moscova, deşi Gheorghi Volkov, preşedintele comisiei, a asigurat Gazeta.ru într-un comentariu că observatorii intenţionează să îi viziteze pe inculpaţi în centrele de izolare.
"Respectarea drepturilor omului în locurile de detenţie este egală pentru toţi, iar membrii CPS Moscova se vor asigura că nu sunt încălcate drepturile celor deţinuţi acolo, inclusiv ale acestor persoane", a adăugat Volkov. Alexei Melnikov, secretarul executiv al CPS din Moscova, nu a putut răspunde la întrebările Meduza din cauza statutului "indezirabil" al publicaţiei în Rusia.

Potrivit lui Roman Shirshov, membrii CPS, ar trebui, "în teorie", să-i interogheze pe inculpaţi cu privire la leziunile corporale pe care le-au suferit în timpul detenţiei şi interogatoriului. Medicii centrului de detenţie sunt, de asemenea, obligaţi să îi examineze.

"În trecut, se întâmpla ca [centrele de detenţie] să nu accepte leziuni corporale foarte grave, a căror origine [medicii] nu o puteau justifica", spune Shirshov. - Cum se vor ocupa acum serviciile medicale din centrele de detenţie preventivă de acest lucru? Vor spune, aşa cum fac de obicei, că alerga şi i-a căzut urechea? Mai ales dacă există o înregistrare video. Unde a dispărut ochiul bărbatului? Pentru ca un ochi să zboare, trebuie să-l loveşti cu foarte multă forţă!".

Potrivit apărătorului drepturilor omului, cei acuzaţi de atacul terorist de la sala de concerte Crocus riscă să fie condamnaţi la închisoare pe viaţă. Deşi nu are îndoieli cu privire la iminenta anulare a moratoriului asupra pedepsei cu moartea, subiectul este din nou discutat activ de politicienii ruşi.