Biden şi Netanyahu, în coliziune după votul din Consiliul de Securitate al ONU privind încetarea imediată a focului în Gaza

Relaţiile dintre preşedintele Joe Biden şi prim-ministrul Benjamin Netanyahu au coborât luni la cel mai mic nivel din timpul războiului, SUA permiţând adoptarea unei rezoluţii de încetare a focului din Gaza la Naţiunile Unite şi atragând reproşuri dure din partea liderului israelian, transmite Reuters.

Netanyahu a anulat brusc o vizită la Washington în această săptămână a unei delegaţii de rang înalt pentru a discuta despre ofensiva cu care Israelul ameninţă în oraşul Rafah din sudul Fâşiei Gaza, după ce SUA s-au abţinut la un vot în Consiliul de Securitate care cerea o încetare imediată a focului între Israel şi Hamas şi eliberarea tuturor ostaticilor deţinuţi de militanţii palestinieni.

Suspendarea acestei reuniuni pune un nou obstacol major în calea eforturilor SUA, îngrijorate de o catastrofă umanitară tot mai gravă în Gaza, de a-l determina pe Netanyahu să ia în considerare alternative la o invazie terestră a Rafah, ultimul refugiu relativ sigur pentru civilii palestinieni.

Ameninţarea cu o astfel de ofensivă a sporit tensiunile dintre aliaţii de lungă durată ai Statelor Unite şi Israelului şi a ridicat semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca SUA să restricţioneze ajutorul militar dacă Netanyahu îl sfidează pe Biden şi merge oricum înainte.

"Acest lucru arată că încrederea dintre administraţia Biden şi Netanyahu s-ar putea să se destrame. Dacă criza nu este gestionată cu atenţie, nu va face decât să continue să se agraveze", a declarat Aaron David Miller, fost negociator în Orientul Mijlociu pentru administraţiile republicană şi democrată.

Decizia lui Biden de a se abţine la ONU, care vine după luni de zile în care a aderat în mare parte la politica americană de lungă durată de protejare a Israelului în cadrul organismului mondial, pare să reflecte nemulţumirea tot mai mare a SUA faţă de liderul israelian.

Preşedintele, care candidează pentru realegere în noiembrie, se confruntă cu presiuni nu doar din partea aliaţilor Americii, ci şi din partea unui număr tot mai mare de colegi democraţi, pentru a ţine în frâu răspunsul militar israelian la raidul mortal transfrontalier al Hamas din 7 octombrie, care, potrivit Israelului, a ucis 1.200 de persoane.

Netanyahu se confruntă cu propriile provocări interne, nu în ultimul rând cu cererile membrilor coaliţiei sale de extremă dreapta de a adopta o linie dură împotriva palestinienilor. De asemenea, el trebuie să convingă familiile ostaticilor că face totul pentru eliberarea lor, în timp ce se confruntă cu proteste frecvente care îi cer demisia.

În momentul în care biroul lui Netanyahu a anunţat anularea vizitei, acesta a declarat că eşecul Statelor Unite de a se opune prin veto rezoluţiei a fost o "retragere clară" faţă de poziţia sa anterioară şi va afecta eforturile de război ale Israelului.

Fără cuvinte

Oficiali americani au declarat că administraţia Biden a rămas perplexă de decizia Israelului şi a considerat-o o reacţie exagerată, insistând că nu a existat nicio schimbare de politică.

Washingtonul evitase în mare parte cuvântul "încetare a focului" la începutul războiului de aproape şase luni din Fâşia Gaza şi îşi folosise dreptul de veto la ONU pentru a proteja Israelul în timp ce acesta riposta împotriva Hamas.

Dar, în timp ce foametea se apropie în Gaza şi pe fondul presiunii globale tot mai mari pentru un armistiţiu în războiul care, potrivit autorităţilor sanitare palestiniene, a ucis aproximativ 32.000 de palestinieni, SUA s-au abţinut de la un apel la încetarea focului pentru luna sfântă musulmană a Ramadanului, care se încheie peste două săptămâni.

Provocarea acum pentru Biden şi Netanyahu este de a evita ca diferendele lor să scape de sub control, spun analiştii.

Jon Alterman, director al programului pentru Orientul Mijlociu la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington, a declarat că nu există niciun motiv pentru care acest lucru ar trebui să fie o "lovitură mortală" pentru relaţii.

"Aşa că nu cred că uşa este închisă pentru nimic", a spus el.

Semnalând că cele două guverne rămân în strânsă comunicare, ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant, aflat într-o vizită separată de cea pe care delegaţia lui Netanyahu a anulat-o mai devreme, a continuat luni cu întâlniri la nivel înalt la Washington.

Dar abţinerea SUA se adaugă la o ruptură tot mai adâncă între Biden şi Netanyahu, care se cunosc de ani de zile, dar au avut o relaţie dificilă chiar şi în cele mai bune momente.

La începutul acestei luni, Biden a declarat într-un interviu pentru MSNBC că o invazie la Rafah ar fi o "linie roşie", deşi a adăugat că apărarea Israelului este "critică" şi că în niciun caz "nu voi tăia toate armele pentru ca ei să nu aibă Iron Dome (sistemul de apărare antirachetă) pentru a-i proteja".

Netanyahu a respins criticile lui Biden şi a promis că va continua să avanseze în Rafah, ultima parte a Fâşiei Gaza unde forţele israeliene nu au desfăşurat o ofensivă terestră, deşi oficialii americani spun că nu există semne ale unei operaţiuni iminente.

A urmat, săptămâna trecută, faptul că liderul majorităţii din Senatul SUA, Chuck Schumer, cel mai înalt oficial evreu ales al ţării, l-a descris pe Netanyahu ca fiind un obstacol în calea păcii şi a cerut noi alegeri în Israel pentru a-l înlocui.

Biden a spus că a fost un "discurs bun".

Dar preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a declarat miercuri reporterilor că se gândeşte să-l invite pe Netanyahu, care a vorbit prin videoconferinţă cu senatorii republicani săptămâna trecută, să se adreseze Congresului. Acest lucru ar fi văzut că o lovitură la adresa lui Biden, oferindu-i lui Netanyahu un forum de nivel înalt pentru a-şi exprima nemulţumirile împotriva administraţiei americane.

Senatorul democrat Sheldon Whitehouse a declarat pentru Reuters că Netanyahu pare să lucreze cu republicanii pentru a "transforma relaţia SUA-Israel în armă în favoarea aripii drepte".

Candidatura lui Biden pentru realegerea din 2024 îi limitează opţiunile: el trebuie să evite să le ofere republicanilor o temă de care să profite în faţa alegătorilor pro-Israel, oprind în acelaşi timp erodarea sprijinului din partea democraţilor progresişti consternaţi de sprijinul său ferm pentru Israel.

Netanyahu, conştient de faptul că sondajele îl arată ca fiind învins categoric în orice alegeri care ar avea loc acum, ştie că există un sprijin larg pentru continuarea războiului în Gaza în rândul unei populaţii israeliene încă profund traumatizate de atacul din 7 octombrie.

Aşa că el pare dispus să rişte să testeze toleranţa Washingtonului.

Toţi membrii guvernului de uniune de urgenţă al lui Netanyahu susţin continuarea războiului până la distrugerea Hamas şi până la returnarea ostaticilor, iar acesta a dat puţine semne de disponibilitate pentru a răspunde apelurilor americane la moderaţie, în ciuda riscului tot mai mare de izolare internaţională.

Ministrul de Finanţe de extremă dreaptă, Bezalel Smotrich, a declarat că Israelul este un partener, dar că Statele Unite nu sunt "statul său protector".