Ultimele ore din viaţa lui Platon povestite într-un pergament găsit în cenuşa Vezuviului

Pasaje descifrate recent dintr-un pergament de papirus care a fost îngropat sub straturi de cenuşă vulcanică după erupţia din anul 79 d.Hr. a Muntelui Vezuviu ar fi putut face lumină asupra ultimelor ore din viaţa lui Platon, o figură majoră în istoria filosofiei occidentale, potrivit The Guardian.

Într-o descoperire surprinzătoare, s-a aflat că pergamentul antic conţine o naraţiune necunoscută până acum, care detaliază modul în care filosoful grec şi-a petrecut ultima seară, descriind cum a ascultat muzica interpretată la flaut de o sclavă tracă.

În ciuda faptului că s-a luptat cu febra şi a fost la un pas de moarte, Platon - cunoscut ca discipol al lui Socrate, mentor al lui Aristotel şi care a murit la Atena în jurul anului 348 î.Hr. - şi-a păstrat suficient luciditatea pentru a o critica pe muziciană pentru ritmul necorespunzător, sugerează relatarea.

Cuvintele descifrate sugerează, de asemenea, că Platon a fost înmormântat în grădina din cadrul Academiei din Atena, prima universitate din lume, pe care a fondat-o, adiacentă Muzeului. Anterior, se ştia doar în termeni generali că a fost înmormântat în cadrul academiei.

Într-o prezentare a rezultatelor cercetării la Biblioteca Naţională din Napoli, profesorul Graziano Ranocchia, de la Universitatea din Pisa, care a condus echipa responsabilă pentru dezgroparea pergamentului carbonizat, a descris descoperirea ca fiind un "rezultat extraordinar care ne îmbogăţeşte înţelegerea despre istoria antică".

"Mulţumită celor mai avansate tehnici de diagnosticare imagistică, suntem în sfârşit capabili să citim şi să descifrăm noi secţiuni ale textelor care păreau inaccesibile anterior", a declarat Ranocchia.

Textul dezvăluie, de asemenea, că Platon a fost vândut ca sclav pe insula Egina, posibil încă din anul 404 î.Hr. când spartanii au cucerit insula sau, alternativ, în anul 399 î.Hr., la scurt timp după moartea lui Socrate.

"Până acum se credea că Platon a fost vândut ca sclav în anul 387 î.Hr. în timpul şederii sale în Sicilia, la curtea lui Dionisie I din Siracuza. Pentru prima dată, am reuşit să citim secvenţe de scrisori ascunse din papirusuri care au fost înfăşurate în mai multe straturi, lipite unele de altele de-a lungul secolelor, printr-un proces de derulare folosind o tehnică mecanică care a desfiinţat fragmente întregi de text.", a mai spus profesorul italian.

Ranocchia a declarat că abilitatea de a identifica aceste straturi şi de a le realinia virtual în poziţiile lor originale pentru a restabili continuitatea textului reprezintă un progres semnificativ în ceea ce priveşte colectarea unor cantităţi uriaşe de informaţii.

El a precizat că lucrarea se află încă în stadii incipiente şi că impactul deplin va fi evident abia în anii următori.

Manuscrisul, care a fost păstrat într-o vilă somptuoasă din Herculaneum şi descoperit în 1750, se crede că a aparţinut socrului lui Iulius Caesar.

De-a lungul anilor, cercetătorii au încercat să descifreze pergamentele găsite în această vilă, cunoscută sub numele de Vila Papirusurilor.

Domenico Camardo, arheolog în cadrul proiectului de conservare a Herculaneum, a comparat impactul erupţiei din anul 79 d.Hr. asupra Herculaneum, un vechi oraş roman de pe plajă aflat în apropiere de Pompei, cu aruncarea unei bombe atomice asupra oraşului japonez Hiroshima, în timpul celui de-al doilea război mondial.

Căldura emanată în timpul erupţiei Vezuviului a fost atât de mare - se crede că a fost între 400 şi 500^oC - încât creierul şi sângele victimelor au fiert instantaneu.