Departamentul de Justiţie al lui Biden a conlucrat cu Arhivele Naţionale pentru a-l viza pe Trump [Documente judiciare]

Printre documentele clasificate în cazul Mar-a-Lago, care tocmai au fost făcute publice luni, se numără e-mailuri între oficiali de la Administraţia Naţională a Arhivelor şi Înregistrărilor (NARA), Casa Albă a lui Biden şi Departamentul de Justiţie (DOJ) cu privire la documentele prezidenţiale ale fostului preşedinte Donald Trump.

Descoperirea de sesizări desigilate a dezvăluit şi faptul că numele de cod al Biroului Federal de Investigaţii (FBI) pentru investigaţia asupra înregistrărilor prezidenţiale ale preşedintelui Trump a fost „[Redacted] Plasmic Echo”.

Un document cheie inclus într-o cerere de obligare depusă în ianuarie era un dosar al FBI etichetat „[Redacted] PLASMIC ECHO; Manevrarea Informaţiilor Clasificate sau a Informaţiilor privind Apărarea Naţională”.

Acest dosar, făcut acum public, rezumă o examinare iniţială a documentelor transmise de NARA către FBI la 24 februarie 2022. Revizuirea a scos la iveală 106 documente clasificate în 12 din cele 15 cutii, totalizând 767 de pagini.

Anul trecut, preşedintele Trump a pledat nevinovat în faţa a 40 de capete de acuzare legate de presupusa manipulare necorespunzătoare a unor documente clasificate. În ianuarie, apărarea a depus o moţiune pentru a obliga la prezentarea de probe, împreună cu mai multe probe sub sigiliu, printre care se numără e-mailuri ce conţin nume şi informaţii de identificare despre oficiali guvernamentali.

Apărarea a susţinut că e-mailurile desecretizate luni indică o comunicare între oficialii NARA, administraţia Biden şi Departamentul de Justiţie cu privire la dosarele preşedintelui Trump, susţinând că a existat o coordonare în vizarea fostului preşedinte începând cu 2021.

Un e-mail de la consilierul general al NARA către arhivistul naţional discuta despre redactarea unei scrisori către procurorul general al SUA, Merrick Garland, cu privire la "dosarele lipsă ale lui Trump". E-mailurile ulterioare au dezvăluit coordonarea dintre NARA şi biroul consilierului Casei Albe Biden cu privire la gestionarea acestor înregistrări.

E-mailul din 1 septembrie 2021 a dezvăluit că Gary Stern, consilierul general al NARA, a fost în contact atât cu Departamentul de Justiţie, cât şi cu Casa Albă a lui Biden "în legătură cu această problemă". Un e-mail ulterior, din 30 septembrie 2021, arată că biroul consilierului Casei Albe "este acum pregătit să stabilească o convorbire telefonică pentru a discuta despre cutiile Trump".

Acest e-mail a venit după ce Stern i-a trimis un e-mail consilierului adjunct al Casei Albe, Jonathan Su, cu două zile mai devreme, pentru a "verifica din nou pentru a vedea când şi cum doriţi să procedaţi re [sic] întâlnirea cu [redactat], [redactat], [redactat] şi NARA pentru a discuta despre cutiile Trump?".

Mai mult, apărarea a evidenţiat cazurile în care oficialii NARA nu au dezvăluit anumite acţiuni reprezentanţilor lui Trump, sugerând părtinire in procesul de investigaţie.

Apărarea a susţinut că Su nu a dezvăluit unui reprezentant al lui Trump că NARA redactase deja o scrisoare de sesizare a DOJ atunci când l-a contactat pentru a discuta despre accesul la notele "administraţiei Trump referitoare la gestionarea documentelor".

 

Raportul de sincronizare către Congres cu grupul de experţi din 6 ianuarie

E-mailurile desecretizate arată că NARA a luat în considerare investigaţia Comitetului 6 ianuarie, condus de democraţi, atunci când a luat în considerare calendarul de raportare către Congres cu privire la problemele lor de obţinere a accesului la postările preşedintelui Trump pe Twitter (acum X).

La 5 octombrie 2023, Stern a scris într-un e-mail intern al NARA că publicarea unei scrisori către Congres "poate fi sincronizată cu publicarea noastră publică a înregistrărilor de pe reţelele sociale ale lui Trump ... precum şi cu publicarea noastră către Comitetul 1/6 a tweet-urilor de răspuns în ziua de 6 ianuarie".

Stern a menţionat că NARA a avut "probleme" în obţinerea "înregistrărilor din social media" ale preşedintelui Trump, deoarece Casa Albă Trump nu le-a "capturat prin utilizarea unor instrumente de arhivare terţe".

"Nu cred că aceste probleme sunt ceva de care se poate ocupa AG/DOJ, dar ar putea fi oportun să le raporteze Congresului, mai ales că Comitetul 6 ianuarie a cerut în mod specific Tweet-urile lui Trump din ziua de 6 ianuarie", a scris Stern în e-mail.

Stern adaugă că avocatul Casei Albe Biden "este acum, de asemenea, conştient de această problemă şi mi-a cerut să îi ţin la curent în măsura în care facem vreo referire la Biroul de gestionare a înregistrărilor de la Casa Albă".

Un alt e-mail îl arată pe Ferriero spunând ca şi-a "epuizat răbdarea" pe fondul comunicărilor de tip "dus-întors" cu reprezentanţii lui Trump în legătură cu "cutiile lipsă" care, potrivit unui proiect de e-mail către procurorul general, au fost raportate ca fiind "posibil distruse".

 

"Chestiuni de interes public"

Apărarea, împreună cu o coaliţie de presă, a cerut instanţei să desigileze aceste probe, argumentând că documentele depuse la tribunal sunt "chestiuni de interes public".

Apărarea a acuzat procuratura că a ascuns probe potenţial disculpatorii şi că ar fi fost părtinitoare în cadrul anchetei.

Documentele făcute publice luni au dezvăluit informaţii sigilate anterior, limitând totodată redactarea la păstrarea secretă a numelor martorilor guvernamentali.

Ele au fost incluse ca probe într-o moţiune pentru a obliga acuzarea să prezinte materialul de descoperire. În moţiunea din 16 ianuarie, aceştia au susţinut că biroul avocatului special Jack Smith s-a angajat în încălcări ale procedurilor de descoperire şi a ignorat echitatea fundamentală în urmărirea sa de a-l urmări pe preşedintele Trump.

Dezvăluirile au loc pe fondul unei bătălii prelungite pe tema documentelor judiciare, judecătoarea Aileen Cannon amintindu-le ambelor părţi, în diverse documente judiciare, de "prezumţia puternică de acces public" în cadrul procedurilor penale, arătând o preferinţă pentru a face publice cât mai multe documente. În ianuarie, ea a ordonat ca niciun material neclasificat să nu fie sigilat, cu excepţia cazului în care există riscuri clare pentru siguranţa personală sau securitatea naţională.

Schimbul de replici cu privire la documente a prelungit etapa moţiunilor premergătoare procesului şi a întârziat data iniţială a procesului din 20 mai.

The Epoch Times a contactat NARA şi Casa Albă pentru comentarii.