Alterarea microbiotei intestinale influenţează severitatea şi complicaţiile bolii COVID-19
Din ce în ce mai multe dovezi sugerează că alterările microbiotei intestinale sunt asociate cu dezvoltarea, severitatea şi sechelele infecţiei COVID-19.
În tractul digestiv al adultului, există aproximativ 100 de trilioane de microbi, de 10 ori mai mulţi decât numărul de celule umane, iar aceştia cântăresc aproximativ 4,41 kilograme. Aceste organisme sunt gardienii sistemului imunitar şi pot contribui la eliminarea virusurilor.
Anumite bacterii intestinale pot inactiva virusul COVID-19
Într-un nou studiu publicat în Cell Host & Microbe, cercetătorii au evaluat impactul compoziţiei microbiotei intestinale asupra infecţiilor virale respiratorii prin experimente pe animale. Rezultatele au arătat că bacteriile filamentoase segmentate (SFB) din intestin ar putea proteja şoarecii împotriva gripei virale, a virusului sincitial respirator (RSV) şi a virusului SARS-CoV-2.
Studiile au indicat că SFB, fie că sunt prezente în mod natural sau dobândite, pot combate infecţiile virale cu ajutorul macrofagelor alveolare din plămâni.
Macrofagele alveolare servesc ca primă linie de apărare împotriva agenţilor patogeni respiratori.
La şoarecii care nu au SFB, aceste celule imunitare au fost rapid epuizate pe măsură ce infecţia a progresat. În schimb, la şoarecii cu SFB în intestin, aceste celule imune au suferit modificări pentru a rezista la semnalizarea inflamatorie indusă de virusul gripal. Mai mult, macrofagele alveolare au dezactivat în mod direct virusul gripal.
Axa intestin-plămân
În timp ce funcţiile intestinului şi ale plămânilor sunt diferite, acestea au caracteristici structurale comune, deoarece ambele se dezvoltă din acelaşi ţesut embrionar.
Atât intestinul, cât şi plămânii sunt acoperiţi de membrane mucoase. Aceste membrane secretă mucină şi formează în mod colectiv un sistem imunitar al mucoaselor care se apără împotriva agenţilor patogeni.
Pe măsură ce studiile privind COVID-19 progresează, unii cercetători au observat relaţia bidirecţională şi complexă a axei intestin-plămân. Căile metabolice derivate din microbiotă pot funcţiona la nivel distal şi pot juca un rol vital în răspunsurile antiinflamatorii din căile respiratorii.
Este puţin probabil că SFB să fie singurul tip de microb intestinal capabil să afecteze celulele imunitare din plămâni, a declarat Dr. Andrew Gewirtz, co-autor principal al studiului, într-un comunicat de presă.
La rândul său, dr. Richard Plemper, co-autor principal al lucrării, a declarat că, printre miile de specii microbiene care locuiesc în intestinul şoarecilor, un microb comun comensal a avut un impact semnificativ asupra infecţiilor cu virusuri respiratorii.
Acesta a mai afirmat că, dacă aceste constatări se aplică la infecţiile umane, ar putea avea implicaţii substanţiale pentru evaluarea riscului de progresie a bolii la pacienţi.
Cercetările au arătat că modificările microbiotei intestinale, inclusiv modificări ale speciilor specifice de microbiotă şi ale metaboliţilor derivaţi din microbiene, joacă un rol important în reglarea severităţii şi progresiei infecţiei COVID-19 şi a complicaţiilor post-recuperare.
Infecţia virală a tractului respirator afectează microbiotă intestinală
O analiză a probelor de fecale de la 102 pacienţi cu infecţie severă cu COVID-19, după internarea la terapie intensivă, a constatat că scăderea concentraţiilor de metaboliţi ai microbiomului intestinal - acizi biliari secundari şi desaminotirozină - a fost asociată cu un risc crescut de insuficienţă respiratorie şi mortalitate.
Un alt studiu a arătat că pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 au prezentat o scădere sau o epuizare a bacteriilor cu capacităţi de reglare a imunităţii în organism, cum ar fi Faecalibacterium prausnitzii, precum şi a unor bacterii din familiile Lactobacillus şi Bifidobacterium.
În plus, infecţiile cu virusuri respiratorii sunt adesea observate la pacienţii supuşi transplantului de celule stem hematopoietice. Analiza microbiotei acestor pacienţi a arătat că cei cu niveluri reduse de specii bacteriene comensale producătoare de butirat au avut o creştere de cinci ori mai mare a progresiei infecţiilor virale ale tractului respirator.
Îmbunătăţirea sănătăţii intestinale pentru a construi o imunitate robustă
Tractul intestinal, cel mai mare organ imunitar din corpul uman, joacă un rol crucial în stabilirea şi menţinerea unui sistem imunitar robust, iar imunitatea intestinală este strâns legată de dieta noastră.
Probioticele sunt bacterii benefice pentru intestin şi sunt suplimente de sănătate relativ sigure. Un studiu retrospectiv de cohortă a arătat că pacienţii cu COVID-19 trataţi cu probiotice au avut un timp mai scurt până la ameliorarea clinică, inclusiv reducerea febrei, a şederii în spital şi a excreţiei virale. Un alt studiu a indicat, de asemenea, că tratamentul cu probiotice a redus semnificativ durata diareei la pacienţii cu COVID-19 aflaţi în stare critică.
BMJ Nutrition, Prevention & Health a publicat în 2021 un studiu care a analizat efectele obiceiurilor alimentare asupra infecţiei cu SARS- COV-2, a severităţii simptomelor şi a duratei bolii.
Studiul a cuprins 2.884 de lucrători din domeniul sănătăţii din prima linie din şase ţări diferite, investigând obiceiurile alimentare ale acestora şi gravitatea infecţiei COVID-19.
Rezultatele au arătat că participanţii care au urmat fie o dietă bazată pe plante, fie o dietă pescatariană (în care o persoană nu mănâncă carne, dar mănâncă peşte) au avut şanse cu 59% mai mici de a dezvolta COVID-19 moderat sau sever decât cei care nu au urmat această dietă.
